România se află pe locul al treilea în Europa în clasamentul țărilor în care partidele populiste, autoritare și extremiste atrag o parte importantă a voturilor, potrivit Indicelui Populismului Autoritar 2026, realizat de think tank-ul suedez Timbro și rețeaua europeană EPICENTER. La nivel european, susținerea pentru aceste formațiuni a ajuns la 32,6%, cel mai ridicat nivel înregistrat în perioada analizată.
Aproape unul din trei alegători europeni susține partide contestatare
Raportul analizează evoluția a peste 260 de partide din 31 de democrații europene, folosind date electorale începând din 1945 și până în octombrie 2026. Potrivit cercetării, partidele contestatare au obținut peste 20% din voturi în 26 dintre cele 31 de țări analizate.
Autorii studiului arată că susținerea pentru aceste formațiuni a crescut semnificativ în ultimele decenii. Dacă în cea mai mare parte a perioadei postbelice ele atrăgeau aproximativ 10% din voturi, după anul 2000 sprijinul electoral s-a dublat, iar în ultimii trei ani a depășit pragul de 30%.
Bulgaria, Cehia și România se numără printre țările în care partidele contestatare atrag peste jumătate din voturi, alături de Italia și Slovacia.
Cum este explicată evoluția partidelor populiste
Potrivit raportului, creșterea susținerii pentru aceste formațiuni s-a accelerat după criza financiară globală și criza refugiaților. În ultimii ani, dreapta radicală a contribuit cel mai mult la această evoluție, în timp ce stânga radicală a înregistrat o revenire mai modestă.
În același timp, partidele politice tradiționale au pierdut o parte din susținerea electorală. Social-democrații au coborât de la o medie de aproximativ 28% în 2001 la 16% în 2026, în timp ce creștin-democrații au ajuns la o medie de aproximativ 6,5%. Partidele liberale s-au menținut aproape de cele mai bune rezultate istorice, cu o medie de 11,5% în 2026.
Partidele contestatare au ajuns și la guvernare
Raportul arată că formațiunile populiste și radicale nu mai sunt doar partide de opoziție. În vara anului 2026, acestea participau la 11 dintre cele 31 de guverne naționale analizate.
Autorii subliniază că intrarea la guvernare nu determină automat moderarea acestor partide. În unele cazuri, participarea la putere le-a temperat pozițiile, în timp ce în altele le-a consolidat discursul sau a contribuit la destrămarea coalițiilor.
De ce ridică autorii semne de întrebare privind democrația
Studiul analizează 76 de partide în detaliu, în funcție de pozițiile economice, valorile socioculturale, raportarea la Uniunea Europeană și nivelul de autoritarism. Dintre acestea, 18 sunt clasificate drept puternic autoritare.
Raportul atrage atenția asupra riscurilor pe care le pot reprezenta slăbirea independenței justiției, limitarea pluralismului media și politizarea instituțiilor statului. Aceste evoluții sunt prezentate drept motive de îngrijorare pentru funcționarea democrațiilor europene.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, studiul constată că ieșirea din blocul comunitar a devenit un obiectiv mai rar printre partidele analizate. Multe dintre acestea urmăresc mai degrabă schimbarea direcției politicilor europene din interiorul Uniunii.
Raportul Timbro–EPICENTER evidențiază astfel o schimbare majoră a peisajului politic european: partidele contestatare au ajuns să atragă aproape o treime din voturi și să participe la tot mai multe guverne naționale.
