Adriana Trandafir vorbește deschis despre parcursul său artistic, despre anii de formare și despre oamenii care i-au influențat cariera. Într-un dialog cu Cleopatra Lorințiu, actrița își amintește întâlnirile cu mari maeștri ai scenei, importanța profesorilor și rolul esențial al lucrului în echipă.
Cu sinceritate și fără discursuri pompoase, Adriana Trandafir vorbește și despre problemele educației de astăzi, dar și despre pasiunea care a ținut-o aproape de teatru și film.
„Am fost copiii zeilor”
Adriana Trandafir își amintește cu nostalgie de anii de studiu și de marii actori și profesori care au marcat Istoria Teatrului Românesc, numindu-se parte din promoția unor „zei ai scenei”. Ea subliniază rigoarea, dăruirea și disciplina uriașă cu care aceștia abordau meseria, calități oferite drept lecție noilor generații de artiști.
„Noi am fost copiii zeilor: Cotescu, Marin Moraru, Amza Pellea, Dem Rădulescu. Da, ce să vă spun? Știți foarte bine, era un Olimp plin de zei, la care noi ne uitam cu respect, cu admirație, cu dragoste.
Pentru că eu îmi amintesc și acum, am senzația asta și acum, că atunci când l-am văzut prima oară, în facultate, acolo jos, intrând în facultate, pe Amza Pellea, m-am lipit așa de zid, pentru că nu-l vedeam pe profesorul Amza Pellea, ci îl vedeam pe Mihai Viteazul.
Atunci îi aveam profesori ziua, iar seara noi eram spectatorii lor. Mergeam și vedeam toate spectacolele din București, la toate teatrele, și atunci ne vedeam profesorii pe scenă.”, amintește Trandafir.
Cabina marilor dive ale teatrului românesc
Trecerea de la teatrul dramatic la teatrul de revistă i-a oferit ocazia de a lucra alături de mari figuri ale teatrului românesc. Dincolo de orgolii sau rivalități, actrița evocă atmosfera de colegialitate caldă și sprijin reciproc din cabina actorilor.
„În ultimii 10 ani înainte de a ieși la pensie, am funcționat ca angajată la Teatrul «Constantin Tănase». Acolo, când am intrat, am întâlnit și am stat într-o cabină cu trei dive în adevăratul sens al cuvântului: Stela Popescu, Cristina Stamate și Paula Rădulescu.
O dată și am stat împreună, iar ele m-au primit pe mine, un copil de trupă, cum am fost la Odeon și cum m-au primit atunci doamnele, pentru că eram chiar la început. Dar m-au primit cu un statut clar, egal cu al lor.
Și niciodată nu mă gândesc cu mare drag la această cabină. Dacă mi-e dor de ceva din lumea asta, mi-e dor de cabina noastră de la Tănase, în care Stela, Cristina, Paula și cu mine am locuit împreună, și sufletește, și la propriu, și la figurat, timp de 10 ani.
Dacă ceva nu era bine, Stela imediat spunea: «Aici n-a fost bine.» Și cum venea, vezi că acolo, înțelegi? Adică erau niște relații în care ura, râca, gelozia mărunta nu-și aveau loc.”, povestește actrița.
„Cu iubirea începe totul”
Pentru Adriana Trandafir, teatrul nu înseamnă doar scenă, roluri și aplauze, ci întâlnirea autentică dintre artist și public. Actrița vorbește despre vremurile în care spectatorii stăteau la cozi pentru un bilet, despre responsabilitatea artiștilor de a ridica publicul și despre ceea ce consideră esențial în artă: emoția și iubirea.
„Teatrul, pentru noi toți, este ceea ce îmi place mie să spun, gândindu-mă la domnul Iorga, care spune așa: «Un om bun este acela care ar fi putut să fie rău și nu a vrut și nu a fost.»
Lumea vine la teatru, dar nu or să mai fie niciodată cozile din fața Teatrului Mic, pe vremea domnului Săraru, când ne luptam săptămâni întregi să prindem un bilet, să stăm și să vedem spectacole.
Dar întotdeauna am spus: «Măi, dacă ai în fața ta un actor, nu ești decât dacă ai în fața ta pe cineva care te ascultă. Că poți să fii cântăreț, actor, în baia ta, cât vrei, și poți să iei toate Oscarurile și toate premiile internaționale și Grammy-urile la muzică și așa mai departe, dar dacă ai în fața ta un singur om, abia atunci ești artist.»
Și întotdeauna zic că, cu iubirea, începe totul. Ce frumos spunea poetul: chiar și când sfârșitul începe, cu iubirea începe totul.”
Cleopatra Lorințiu a fost realizatoare de televiziune timp de peste două decenii, lucrând pentru Televiziunea Română și realizând documentare și emisiuni culturale, artistice sau politice. Pe lângă presa scrisă și televiziune, Cleopatra Lorințiu a avut și activitate internațională. A fost implicată în proiecte de diplomație culturală, a reprezentat România în organisme internaționale și a lucrat în domeniul culturii la reprezentanțe externe, inclusiv în Tel Aviv.
