Un drapel al României a ajuns să fie folosit pe post de sac pentru transportarea gunoiului în curtea unei primării din județul Suceava. Incidentul s-a petrecut în comuna Bosanci, unde mai mulți beneficiari de ajutor social au fost chemați să strângă frunzele și să facă ordine în curtea instituției. În timpul activității, aceștia ar fi folosit un steag tricolor pentru a aduna și transporta deșeurile.
Momentul a fost surprins de un trecător, care a fotografiat scena și a publicat imaginea pe internet. Fotografia a provocat numeroase reacții, iar oamenii au criticat folosirea drapelului național într-un asemenea scop.
Primarul comunei, Neculai Miron, a reacționat în mediul online și și-a cerut scuze pentru incident. Edilul a explicat că drapelele fuseseră înlocuite înainte de 1 Decembrie, iar cele vechi au fost depozitate la un punct de colectare a textilelor. Persoanele care participau la curățenia din curtea primăriei ar fi luat steagurile de acolo și le-ar fi folosit pentru transportarea gunoiului.
Explicația primarului clarifică, cel puțin parțial, cum au ajuns steagurile în mâinile celor care făceau curățenie. Totuși, rămâne întrebarea dacă un obiect care nu mai este destinat arborării poate fi folosit fără nicio precauție, mai ales atunci când poartă însemnele naționale ale României.
Ce spune legea despre respectul față de drapelul României
Drapelul României nu este doar un obiect decorativ sau un material textil în trei culori. Este un simbol național, iar folosirea și arborarea sa sunt reglementate prin Legea nr. 75/1994 și prin normele aprobate prin HG nr. 1.157/2001.
Articolul 20 din Legea nr. 75/1994 prevede că cetățenii au obligația de a manifesta respect față de drapelul și imnul național și de a nu comite acte prin care acestea ar putea fi ofensate.
În același timp, normele aprobate prin HG nr. 1.157/2001 stabilesc obligații clare pentru autoritățile publice. Potrivit articolului 2, drapelul trebuie arborat permanent atât pe clădirile instituțiilor, cât și în interiorul acestora. Mai mult, conducătorii instituțiilor răspund de arborarea și menținerea drapelului în stare corespunzătoare.
Legea nu stabilește însă în mod expres că simpla folosire a unui drapel scos din uz pentru transportarea deșeurilor atrage automat o anumită amendă. Articolul 20 prevede o sancțiune cuprinsă între 10.000 și 20.000 de lei pentru încălcarea interdicției de a adăuga pe drapel inscripții sau simboluri neaprobate. Această sancțiune nu se aplică automat în cazul prezentat, iar eventuala încălcare a obligației generale de respect trebuie analizată în funcție de împrejurări.
Când simbolurile naționale ajung obiecte de uz casnic
Incidentul din comuna Bosanci ridică o problemă care nu ține doar de respectarea unei prevederi legale. Chiar dacă steagurile fuseseră înlocuite și nu mai erau destinate arborării, modul în care au fost depozitate și gestionate a permis ca acestea să ajungă să fie folosite într-un scop nepotrivit.
Într-o instituție publică, responsabilitatea nu se oprește în momentul în care un obiect este scos din uz. Mai ales când acel obiect reprezintă un simbol național, gestionarea lui ar trebui să presupună mai multă atenție.
Drapelul României este arborat la ceremonii oficiale, de Ziua Națională și la sediile instituțiilor publice. Este invocat frecvent în discursuri despre identitate, patriotism și respect față de țară. Tocmai de aceea, imaginile din curtea primăriei din Bosanci creează un contrast greu de ignorat: simbolul în jurul căruia se organizează ceremonii oficiale a ajuns să fie folosit pentru transportarea gunoiului.
