Vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), Valentin Jucan, propune ca educația media să devină parte din strategia de securitate națională, și cere ca responsabilitatea de implementare să fie luată chiar de Nicușor Dan.
Ce înseamnă „educația media”
Nu se vrea o materie separată în școli, ci inserarea educației media în toate materiile existente (de exemplu în istorie, limbi străine etc.).
Ideea este ca elevii să fie capabili să identifice manipularea informațională, propaganda online și dezinformarea, și să-și dezvolte spirit critic față de conținutul consumat pe internet.
De ce acum?
Jucan avertizează că societatea românească este vulnerabilă la războiul informațional și la tendințe precum nostalgia după perioade istorice contestate (ex. comunism), care apar în rândul tinerilor care nu le-au trăit direct.
Totodată, se observă un fenomen de abandon în fața tehnologiei: tineri petrec mult timp online, cu un comportament care generează anxietate, pierdere de identitate.
Care ar fi problema?
În teorie, ideea de a integra educația media în școli sună foarte bine. Însă rămâne întrebarea: cum se poate pune efectiv în practică? Cum pot profesorii care nu sunt specializați în domeniu să predea astfel de noțiuni complexe? De exemplu, cât de pregătită este o profesoară de chimie, în vârstă de 55 de ani, să discute despre pericolele din social media, când chiar ea poate fi, fără să știe, victimă a dezinformării online?
Mai mult, chiar dacă elevii învață aceste lucruri la școală, câți vor reuși să le aplice în viața reală? Poate o soluție ar fi să existe workshopuri specializate, programe organizate de ONG-uri sau instruiri dedicate profesorilor.
O altă întrebare este… oare este școala destul de puternică să scoată tinerii din dependență de telefon?
În România, aproximativ 28% dintre adolescenții cu vârste între 11 și 15 ani sunt afectați de utilizarea problematică a rețelelor sociale. Utilizarea problematică a rețelelor sociale se manifestă prin simptome similare dependenței, precum incapacitatea de a controla utilizarea excesivă, sentimentul de lipsă și abandonarea altor activități în favoarea rețelelor sociale, precum și consecințe negative în viața de zi cu zi.
Alte statistici alarmante:
- 28% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani petrec zilnic mai mult de 8 ore pe telefon, fiind considerați dependenți de social media.
- 22% dintre adolescenții români au un consum problematic de social media, dublu față de media globală de 11%.
- 52% dintre fetele de 15 ani și 41% dintre băieții de 15 ani din România sunt în contact constant pe rețelele sociale cu prietenii și cunoscuții
Soluția ZNews
O altă soluție pentru reducerea dependenței tinerilor de social media ar fi oferirea de alternative atractive și constructive. În loc să stea ore întregi pe rețele, statul ar putea să le pună la dispoziție:
- Sport gratuit sau acces la săli de sport și activități recreative
- Ateliere pentru diverse hobby-uri – muzică, pictură, teatru, coding etc.
- „Al treilea loc” – spații dedicate în care tinerii să se întâlnească și să petreacă timpul împreună în mod plăcut și sigur, în afara casei și școlii.
Însă, în lumea și țara în care trăim, cel mai probabil ideea, doar o să rămână pe site-ul asta.
Comentarii 3