Introducerea noilor cărți electronice de identitate, prezentate ca un pas important spre digitalizare, este încă împiedicată de birocrație. Cetățenii se lovesc de situații absurde: deși informațiile se află stocate pe cip, instituțiile care nu au cititoare de carduri cer în continuare documente tipărite. Ministerul de Interne susține că achiziția aparatelor este responsabilitatea fiecărei autorități publice, însă multe primării și direcții nu s-au adaptat încă.
Cetățenii, obligați să aducă dovezi pe hârtie
Direcția Taxe și Impozite Locale din Sectorul 3 a refuzat unui cetățean folosirea cărții electronice de identitate. „Cetățenilor li s-a refuzat folosirea cărții electronice de identitate, pe motiv că instituția nu are cititor de cip”, a povestit acesta pentru Digi24.
În lipsa aparatelor, oamenii trebuie să prezinte dovada tipărită a adresei de domiciliu, deși informația există deja digital. „Situația generează birocrație suplimentară, discriminare și pierdere de timp, afectând în special persoanele în vârstă sau vulnerabile”, a subliniat cititorul.
Poziția MAI: instituțiile trebuie să cumpere cititoarele
Ministerul de Interne a transmis că „echipamentele și programele informatice necesare pentru citirea cărților electronice de identitate trebuie să fie cumpărate de fiecare autoritate publică centrală și locală în parte, dar și de către serviciile județene”.
MAI a precizat că nu „are competențe legale sau atribuții privind dotarea instituțiilor publice cu echipamente compatibile cu noul document”. Totodată, ministerul a subliniat: „Responsabilitatea adaptării infrastructurii informatice revine instituțiilor care solicită informațiile regăsite pe suportul electronic de stocare al CEI”.
Pentru citirea datelor, instituțiile au nevoie de un cititor de carduri și de aplicația IDPLUGMANAGER. Ministerul spune că oferă „sprijin tehnic sau clarificări” pentru o bună funcționare a sistemului.
Cum stau lucrurile pe teren?
Spre exemplu, Primăria Sectorului 6 a confirmat într-o declarație dată jurnaliștilor de la Digi24 că „există cititoare pentru cărți electronice de identitate”, iar Primăria Sectorului 5 a transmis că a achiziționat deja „o serie de cititoare de carduri”, urmând să cumpere și altele.
Și Primăria Iași a răspuns că instituțiile subordonate „au achiziționat cititoare pentru noile documente de identitate”. Alte primării, precum Sectorul 1, Sectorul 3, Sectorul 4 și Constanța, au promis răspunsuri în termen de 30 de zile.
Totuși, sute de instituții s-au adaptat
Între ianuarie și septembrie 2025 au fost înregistrate aproape 400 de achiziții de cititoare de carduri. Printre beneficiari se află primării, consilii județene și direcții de asistență socială din toată țara.
De asemenea, au cumpărat aparate instituții precum Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Iași, Inspectoratul de Jandarmi Vaslui, Universitatea din Craiova, Imprimeria Națională sau OSIM.
Alternativa propusă de MAI
Primele cărți electronice au fost emise pe 20 martie 2025, în județul Cluj, iar programul s-a extins rapid la nivel național. În prezent, peste 500.000 de români dețin documente cu cip.
Însă, în lipsa infrastructurii, MAI oferă o soluție temporară: „Poți obține rapid și simplu un certificat de atestare a domiciliului, valabil în format digital, de câte ori ai nevoie, direct de pe HUB-ul MAI”.
Autor: Roxana Ioniță
