România plătește mai mult ca oricând pentru cei aflați în spatele gratiilor. Potrivit unui document oficial transmis de Ministerul Justiției deputatului Daniel-Răzvan Biro, costul zilnic al întreținerii unui deținut a ajuns la 280,01 lei în 2024, de trei ori mai mare decât în 2014, când statul cheltuia doar 92,76 lei/zi.
Într-un deceniu, cheltuielile pentru sistemul penitenciar s-au triplat, deși numărul total de persoane custodiate a scăzut. La finalul lunii august 2025, în închisorile din România se aflau 25.540 de persoane private de libertate, cu peste 4.000 mai puține decât în 2014.
Costurile detenției, în creștere accelerată
Potrivit datelor oficiale, România a înregistrat următoarea evoluție a costurilor medii zilnice per deținut:
| An de referință | Cost estimat/zi/deținut (lei) |
| 2014 | 92,76 |
| 2016 | 122,92 |
| 2018 | 164,13 |
| 2020 | 232,02 |
| 2022 | 265,37 |
| 2023 | 276,50 |
| 2024 | 280,01 |
Astfel, în 2024, întreținerea unui deținut a costat statul peste 100.000 de lei pe an (aprox. 20.000 de euro), o sumă comparabilă cu întreținerea a două familii medii din România.
Ministerul precizează că cea mai mare parte a bugetului – peste 80% – merge către salarii și contribuții pentru personalul ANP, în timp ce hrana unui deținut este estimată la doar 5 lei/zi.
Cine sunt cei din spatele gratiilor
Conform aceleiași surse, structura demografică a sistemului penitenciar arată o populație tot mai matură, cu o vârstă medie de 38,64 ani în 2025, față de 37,08 ani în 2018.
- 95% dintre deținuți sunt bărbați, iar 5% femei – proporție constantă în ultimii ani.
- Numărul celor aflați în arest preventiv a crescut de la 2.514 (2014) la 3.451 (2025).
- Cetățenii străini reprezintă mai puțin de 2% din totalul celor încarcerați.
În privința duratei pedepselor, cei mai mulți condamnați – 8.888 de persoane – execută pedepse între 2 și 5 ani, iar 6.486 au pedepse între 5 și 10 ani. Doar 217 persoane sunt condamnate la detenție pe viață.
Unde se duc banii: între funcționari și realitatea din celule
Conform datelor analizate de Europa Liberă și confirmate de Minister, din cei peste 11.800 de angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, doar 7.500 lucrează efectiv în pază, escortare sau supraveghere. Restul ocupă funcții administrative și de suport.
Asta înseamnă că pentru fiecare doi deținuți există un angajat, însă sistemul rămâne cronic birocratizat, cu o structură dezechilibrată.
În același timp, penitenciare precum cel din Timișoara încearcă să schimbe paradigma: peste jumătate dintre deținuți muncesc zilnic în ateliere, ferme sau la companii partenere. Instituția a încasat aproximativ 3 milioane de euro în 2024 din munca acestora.
Deținuții primesc 40% din venit, iar 60% revine ANP. În plus, pot primi zile de libertate câștigate – o zi liberă pentru fiecare zi de muncă.
Cum se compară cu viața în libertate
România cheltuie 280 lei/zi pentru un deținut, adică mai mult decât ar cheltui un cetățean liber pentru întreaga sa zi de viață.
| Categorie | Cost mediu zilnic (lei) | Detalii / Observații |
| Deținut în România (2024–2025) | ≈ 280 lei/zi | Include costurile cu personalul, hrana, întreținerea și infrastructura penitenciarelor. (Sursa: Ministerul Justiției, septembrie 2025) |
| Român obișnuit (cheltuieli medii lunare) | ≈ 160 lei/zi | Calcul INS 2024: cheltuială medie lunară per gospodărie ≈ 4.800 lei. |
| Pacient în spital public | ≈ 12 lei/zi (hrană) | Ordin Ministerul Sănătății 2024 – alocație zilnică de hrană. |
| Elev din sistemul public (programe sociale) | ≈ 3 lei/zi | Programul „Cornul și laptele”. (Ministerul Educației, 2024) |
| Pensionar (pensie medie 2.400 lei/lună) | ≈ 80 lei/zi | Calcul pe baza pensiei medii anunțate de INS pentru T2 2024. |
Un deținut costă statul român de aproape două ori mai mult decât un angajat care muncește zilnic, de trei ori mai mult decât un pensionar și de 90 de ori mai mult decât un elev.
Statul plătește pentru detenție, dar nu pentru prevenție — iar în lipsa programelor reale de reintegrare, mulți dintre cei eliberați se întorc în sistem.
Ce propune Strategia Națională pentru 2025–2029
Ministerul Justiției a publicat anul acesta Strategia națională pentru prevenirea recidivei 2025–2029, care propune schimbarea logicii de funcționare a sistemului penitenciar: de la detenție punitivă la reintegrare socială.
Documentul vizează:
- implicarea mediului privat în angajarea deținuților;
- programe educaționale și psihologice obligatorii;
- consiliere post-penitenciară pentru reducerea recidivei;
- digitalizarea completă a ANP pentru eficiență și transparență.
Între realitate și speranță
România are astăzi o populație carcerală mai mică, dar mai costisitoare. Majoritatea celor închiși se vor întoarce în societate în următorii ani. Iar întrebarea esențială rămâne: ce fel de oameni se vor întoarce – reabilitați sau marginalizați?
Până când sistemul va deveni unul orientat spre educație, muncă și reinserție, România va continua să plătească scump pentru a repeta aceleași greșeli, închizând oameni fără a-i schimba cu adevărat.
Autor: Sebastian Bănicioiu
