De ani buni rostim cuvântul „diaspora” fără să-l înțelegem pe deplin. În spatele cifrelor șocante – patru, cinci sau zece milioane – se află oameni reali, comunități cu identități multiple, aflate într-o permanentă mișcare între „aici” și „acolo”. România îi numără, dar rareori îi cunoaște.
Am discutat cu sociologul Dumitru Sandu despre diasporele României, despre ceea ce cunoaștem și despre ceea ce alegem să ignorăm. România riscă să-și construiască strategiile pentru românii din afară pe supoziții, nu pe realități.
România, fără date reale despre proprii cetățeni plecați
Cele mai recente sondaje făcute la fața locului au fost realizate în urmă cu 20 de ani.
„În 2001 în Italia, în 2002 în Spania. Prin urmare, trebuie lămurită lumea care ia decizii aici că fără cunoașterea prin sondaje a diasporei nu se pot face politici. În lipsa acestor date, deciziile politice rămân bazate pe impresii. Ideea este că, x ministru, x prim-ministru li se pare că știu. Însă, este de fapt doar o opinie.”
O altă problemă este și cifra exactă.
„Ori de câte ori se aude vorbind de 10 milioane, 5 milioane, 4 milioane, nu luăm în serios. Prin urmare, trebuie să știm ce fel de români. De exemplu, e vorba de cetățeni români sau e vorba despre cei născuți în România? Trebuie să se specifice clar unitatea de măsură. În opinia mea, eu sunt adeptul teoriei conform căreia trebuie considerată cetățenia. De asemenea, cetățeni aflați în străinătate pe termen lung sau pe termen scurt. Conform datelor pe care le avem de la Eurostat în Europa, undeva în jur de 3 milioane și ceva, 4 milioane… Astfel, ne aflăm undeva între 4 milioane 500 și 5 milioane.”
Românii pleacă pe încredere
Românii, mai mult ca toți alții din estul Europei, apelează la informațiile prietenilor, cunoscuților pentru a pleca din țară.
„Polonezul obișnuit, când vrea să plece în străinătate, nu pleacă cu simplă informație pe care i-o dă o rudă, un prieten. Pleacă cu informațiile de la agenții, cu loc de muncă stabil.Românii, mai mult ca toți alții din estul Europei, apelează la informațiile prietenilor, cunoscuților. Asta aduce suferință umană! Nu se poate așa. Pleci în Italia și vezi că ce ți-a promis prietenul nu este adevărat.”
Diaspora din nord mai educată ca cea din sud
Nivelul de educație variază semnificativ între diferitele comunități românești din lume. De exemplu, „Între diasporele din sud, Italia, Grecia, Spania, și cele din nordul Europei și America există o diferență foarte mare.”
În plus, țările cu standarde mai ridicate, precum Canada sau statele nordice, atrag emigranți români cu un nivel educațional superior. „Astfel, diasporele cele mai educate se află pe continentul american și în țările nordice din Europa.”
Nimeni nu-i întreba pe românii în ce condiții s-ar întoarce
Deși plecarea medicilor din România continuă chiar și după creșterea salariilor, autoritățile par să ignore cauza reală a fenomenului. Alte țări din Europa Centrală investesc în cercetare și sondaje pentru a-și readuce specialiștii acasă.
„S-au mărit salariile medicilor, dar totuși ei pleacă. De ce? Din simplul motiv că principiul meritocrației este foarte puțin respectat în România.Am mulți oameni în Polonia. I-am întrebat cum gestionează criza medicilor. Mi-a zis că fac studii la Londra, sondaje. Îi întrebăm în ce condiții s-ar întoarce acasă.”
„Diaspora de acasă”: influența celor plecați asupra celor rămași
Legătura dintre familiile din străinătate și cele din țară este una puternică, inclusiv în decizia de vot. Aici apare conceptul „diaspora de acasă”: oameni care, deși nu au plecat, sunt influențați direct de cei aflați peste hotare.
„Este o puternică condiționare, determinare, informarea a votului de acasă de cei din străinătate. Simplu, când primești bani de la copilul tău care lucrează în Germania, iei în considerare ce spune.”
Românii de aici și de acolo, uniți prin nemulțumire
„Este o puternică stare de nemulțumire și aici și acolo. Diaspora a așteptat foarte mult. În genere, electoratul așteaptă foarte mult de la noile partide. Românii din străinătate, la fel ca cei din țară, s-au simțit trădați de partidele noi, în care și-au pus speranța. De exemplu, a așteptat de la Uniunea Salvați România care a dezamăgit. Prin dezamăgire a venit căutarea noului. Deci, expresia «Ne-am săturat, vrem alții», de aici e problema.”
Mass-media VS diaspora
Sociologul Dumitru Sandu critică mass-media pentru modul în care tratează diaspora română. El atrage atenția asupra valului de știri negative despre românii din străinătate, adesea publicate fără surse clare, și asupra sondajelor nevalidate de specialiști, care ajung să fie comentate în presă fără verificări riguroase.
„Avem nevoie ca de apă, de o mass media mai independentă. Este extrem ca sondajele care să publice în presă să fie anterior verificate de sociologi specialiști… Ideea că un jurnalist comentează ce a făcut un institut de sondaje și aceste date de sondaje nu sunt publice, nu este bine. Știrile nu sunt inventate, dar sunt luate fără sursă. Jurnalistul este obligat să dea sursa datelor. Ați văzut undeva prin România o legătură între vot și nivelul de educație? Nu ați văzut. Sondajele noastre vorbesc despre relația dintre vârstă și vot, dar nu și despre educație. Educația este factorul principal.”
Subiectul diasporei este complex, mereu pe buzele tuturor, dar totuși știm foarte puține despre motivele pe care le au românii care aleg să plece și ce anume ajung să facă în străinătate. Pentru a putea rezolva această problemă, este necesar întâi să înțelegem complet datele ei.
