Fondatoarele Oana Doboși și Raluca Selejan au anunțat decizia printr-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a librăriei, invocând dificultățile tot mai mari de a susține financiar un model bazat aproape exclusiv pe vânzarea de carte. „Nu mai e posibil ca librăria noastră să supraviețuiască din vânzarea de carte”, scriu ele, menționând că peste 90% din veniturile librăriei proveneau din această sursă.
Librăria, deschisă în decembrie 2016, a devenit un simbol cultural local și național, un spațiu de întâlnire, dialog și promovare a diversității culturale. „Am vrut să facem din Bufnițe un loc al comunității și al libertății de expresie”, spun fondatoarele, subliniind că decizia închiderii vine după ani întregi de reflecție.
Anunțul a provocat reacții emoționate în lumea culturală. Scriitorul Radu Vancu a descris vestea drept „cea mai tristă din spațiul public din ultima vreme”, amintind că librăria ajunsese un reper identitar. La rândul său, jurnalistul Matei Martin a subliniat lipsa unui cadru de sprijin pentru librăriile independente în România, comparând situația cu alte țări europene, precum Franța, unde există subvenții și politici clare pentru susținerea acestora: „Cartea nu e un simplu produs comercial, iar librăriile nu sunt simple magazine. Ele contribuie decisiv la formarea noastră umană și civică.”
În semn de rămas bun, în 28 iunie va fi organizată o „Sărbătoare a Bufnițelor” – o petrecere deschisă comunității. „Credem că din cea mai mare tristețe putem face cea mai frumoasă petrecere”, transmit fondatoarele, invitând cititorii să viziteze librăria în ultimele două săptămâni de funcționare. De asemenea, colecția de bufnițe – figurine adunate de-a lungul anilor – a fost pusă în vânzare pentru cei care doresc o amintire simbolică.
Scriitoarea Ana Maria Sandu a văzut în închiderea librăriei „un simbol trist al întoarcerii la realitate” după anul în care Timișoara a fost Capitală Culturală Europeană. Pentru Radu Paraschivescu, „Bufnițele ajunseseră un reper și o garanție”.
Dincolo de pierderea unei librării, cazul readuce în atenție fragilitatea ecosistemului cultural independent din România și absența unor politici publice care să protejeze aceste spații esențiale pentru sănătatea intelectuală și civică a societății.
Autor: Mihnea Golea
