În toamna lui 1938, România a asistat la una dintre cele mai întunecate operațiuni politice ale perioadei interbelice: eliminarea liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu

Războiul nevăzut dintre Carol al II‑lea și Codreanu

În anii ’30, scena politică românească era dominată de două figuri care se detestau reciproc: regele Carol al II‑lea și Corneliu Zelea Codreanu. Influența tot mai mare a Mișcării Legionare, combinată cu apropierea Germaniei de liderii radicali, l-a făcut pe rege să perceapă Legiunea Drept o amenințare directă la adresa propriului tron.

Pentru Palat, Codreanu nu era doar un adversar politic: era un rival care putea destabiliza întreaga arhitectură de putere a lui Carol. Iar acest lucru a dus la planificarea eliminării lui, într-un mod care să pară legal, controlat și definitiv.

Capcana juridică: momentul care i-a pecetluit soarta

Primul pas pentru neutralizarea liderului legionar a fost procesul pornit de Nicolae Iorga, după o scrisoare ofensatoare primită de la Codreanu. Condamnarea la 10 ani de muncă silnică nu a fost rezultatul unei simple dispute. A fost instrumentul prin care statul a creat cadrul „legal” pentru a-l îndepărta.

Odată aflat în închisoare, Codreanu devenea mult mai ușor de controlat — și, la nevoie, de executat.

„Transferul” care era, de fapt, o sentință

În seara de 29 noiembrie 1938, 14 deținuți — Codreanu și alți legionari — au fost scoși din celule și legați. Camionul în care au fost urcați nu se îndrepta însă spre o nouă închisoare, ci spre locul unde urma să fie dusă la capăt execuția.

La marginea pădurii Tâncăbești, jandarmii au folosit sfori pentru a-i strangula, unul câte unul, în timp ce vehiculul continua să ruleze. Ajunși la Jilava, asupra cadavrelor s-au tras gloanțe pentru a crea iluzia unei „încercări de evadare”. Ulterior, trupurile au fost acoperite cu acid și îngropate sub beton.

Totul fusese pregătit: metoda, scenariul, comunicatul oficial.

Cât s-a plătit pentru această operațiune?

Plata nu a fost un detaliu ascuns. Ea apare în mărturiile vremii și arată caracterul profund tranzacțional al asasinatului:

• 200.000 lei – pentru maiorul Constantin Dinulescu, responsabil de întreaga acțiune;
• 20.000 lei – pentru fiecare dintre cei 14 jandarmi implicați în strangulare.

În total, viața lui Codreanu și operațiunea de eliminare a grupului legionar au costat aproximativ 480.000 lei.

O crimă prezentată drept „incident”

A doua zi, autoritățile au transmis public o versiune care nu se lega cu realitatea: deținuții ar fi încercat să scape, iar în confruntarea cu escorta ar fi fost uciși. În spatele acestei relatări, însă, stătea o operațiune planificată meticulos, plătită și executată fără ezitare.

Autor: Roxana Ioniță