Pe 10 iulie, Parlamentul European urmează să voteze o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen. Inițiativa este lansată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR/ECR) pe fondul scandalului „Pfizergate” și acuzațiilor de netransparență în negocierea contractului cu Pfizer.
„Pfizergate”: mesajele ascunse care au declanșat criza
Moțiunea se centrează pe refuzul președintei de a publica schimbul de SMS-uri cu directorul Pfizer, Albert Bourla, în 2021, în timpul negocierii unui acord masiv de vaccinuri. Curtea Generală a UE a condamnat decizia Comisiei de a refuza accesul la aceste documente, calificând-o drept o „breşă în transparenţă.”
Eurodeputatul Gheorghe Piperea a obținut cele 74 de semnături necesare (peste pragul de 10%) pentru depunerea moțiunii pe 26 iunie, invocând „lipsă de transparență și abuzuri de putere”. El susține că acțiunea este un instrument de presiune pentru responsabilizarea Comisiei.
Politica în linia întâi
Ursula von der Leyen respinge acuzațiile, spunând că sunt „teorii conspiraționiste” și critici politice, insistând că acordul cu Pfizer a fost negociat transparent și în mod structurat. Manfred Weber și alte grupuri pro-europene denunță moțiunea ca o tentativă de subminare a unității UE, iar socialiștii și verzii au avertizat că nu o vor susține. Totuși, opoziția reflectă tensiuni tot mai profunde între grupările pro-președinție și cele care cer mai multă transparență.
în trecut au mai existat cazuri similare. Ultima comisie care a demisionat după o moțiune a fost cea condusă de Jacques Santer, în martie 1999, nu ca urmare a unui vot, ci anticipând un raport critic privind fraudă. Deși moțiunea Piperea are puține șanse să treacă (este nevoie de două treimi din voturi), ea reprezintă un test important de legitimitate și transparență într-un moment de criză globală.
