Un studiu publicat miercuri în revista Nature aduce primele explicații clare asupra fenomenului care a provocat panică în Grecia, dar fără a produce victime sau pagube majore.
O criză seismică de 30 de zile
Între 27 ianuarie și începutul lunii martie 2025, mii de cutremure au fost înregistrate în Marea Egee, între insulele Santorini, Amorgos, Ios și Anafi. Cele mai puternice au avut magnitudini de 5 – 5,3, dar nu au produs distrugeri. Totuși, autoritățile elene au decretat starea de urgență timp de o lună, având în vedere intensitatea și frecvența seismelor într-o zonă recunoscută pentru activitatea sa tectonică și vulcanică.
Conexiunea dintre vulcanii Kolumbo și Nea Kameni
Santorini se află la convergența plăcilor africane și anatoliene și face parte dintr-un arc vulcanic activ. Studiul semnat de cercetători germani, printre care Marius Iksen (Centrul de Geoștiințe Potsdam) și Jens Karstens (Centrul de cercetări oceanice Kiel), arată că seria de seisme a fost declanșată de un transfer de magmă între vulcanii Kolumbo și Nea Kameni, aflați la doar 7 kilometri distanță unul de celălalt.
Procesul a început încă din iulie 2024, când magma a determinat o ușoară ridicare a caldeirei din Santorini. Pe 27 ianuarie 2025, magma a migrat de la o adâncime de 7,6 km sub Kolumbo spre Nea Kameni, declanșând cutremurele succesive.
300 de milioane de metri cubi de magmă în mișcare
Studiul arată că aproximativ 300 de milioane de metri cubi de magmă s-au infiltrat sub formă de dig, o coloană de rocă topită de 13 km lungime, oprită la doar 3-5 km sub fundul mării. Acest proces a dus și la o scufundare a insulei Santorini cu câțiva centimetri, fenomen care confirmă existența unei conexiuni necunoscute până acum între cei doi vulcani.
Vulcani care „își dispută” aceeași sursă
Autorii studiului explică faptul că „caracterul în cascadă al evenimentelor ar putea indica faptul că cele două sisteme vulcanice împart și, probabil, își dispută aceeași alimentație magmatică în profunzime”. Această descoperire schimbă modul în care cercetătorii înțeleg riscurile vulcanice din regiune și subliniază vulnerabilitatea unei zone cu o istorie geologică spectaculoasă.
Autor: Sebastian Bănicioiu
