Moțiunea de cenzură a trecut cu un scor record
Parlamentul României a votat demiterea Guvernului Bolojan, într-un moment politic tensionat, marcat de negocieri și incertitudine până în ultima clipă.
Moțiunea de cenzură a fost adoptată cu:
- 281 de voturi „pentru”
- 4 voturi „împotrivă”
- 3 voturi anulate
În sală au fost prezenți 431 de parlamentari, iar 288 au votat efectiv. Pragul necesar pentru adoptare era de 233 de voturi.
Rezultatul depășește semnificativ numărul minim necesar și marchează cel mai mare număr de voturi acordat vreodată unei moțiuni de cenzură.
Guvernul rămâne în funcție, dar cu puteri limitate
Deși a fost demis, Guvernul Bolojan nu pleacă imediat din funcție.
Conform Articolului 110 din Constituția României, Executivul rămâne interimar pentru o perioadă de maximum 45 de zile. În acest interval, Guvernul poate lua doar decizii administrative, fără inițiative majore de politică publică.
Numirea unui nou guvern depinde de consultările politice și de votul Parlamentului.
Ce au reclamat inițiatorii moțiunii
Moțiunea, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei”, a fost semnată de 254 de parlamentari din PSD, AUR și PACE – Întâi România.
Inițiatorii au acuzat Guvernul că:
- pregătește vânzarea unor companii strategice ale statului;
- ia decizii fără consultare politică;
- aplică măsuri economice care ar duce la „sărăcirea populației”.
În document se susține că Executivul ar pregăti o „amplă înstrăinare” de active strategice, prin proceduri netransparente și în avantajul unor grupuri restrânse.
Bolojan: „Moțiunea este mincinoasă și fără logică”
În discursul susținut înainte de vot, Ilie Bolojan a respins acuzațiile și a criticat dur PSD pentru rolul său în moțiune.
Premierul a spus că documentul are „o fractură logică” și i-a întrebat pe social-democrați:
„Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum? Nu ați fost în Guvern?”
Bolojan a susținut că a preluat România cu un deficit de 9,3% din PIB și că măsurile adoptate au fost necesare pentru stabilizarea economiei, chiar dacă au fost nepopulare.
Acuzații directe la adresa PSD
Premierul a afirmat că PSD a evitat să își asume funcția de prim-ministru și a preferat să lase altcuiva costurile reformelor.
El a spus că partidul a încercat să joace simultan rol de guvernare și opoziție, criticând decizii la care participase.
Bolojan a acuzat și existența unor interese în companiile de stat, susținând că reformele sale au deranjat „baronii locali” și rețelele de influență din sistem.
Simion: „Nu suntem de vânzare”
Liderul AUR, George Simion, a susținut în plen că moțiunea este un act democratic și a criticat actuala guvernare.
Acesta a vorbit despre „deznădejde, dezbinare și sărăcie” și a susținut că votul din Parlament trebuie să reflecte voința românilor.
Simion a declarat că AUR nu este „de vânzare” și a acuzat actuala putere de decizii care ar fi afectat populația.
Schimb de replici dure în Parlament
Dezbaterile au fost marcate de atacuri politice directe între partide.
- USR a acuzat alianța PSD–AUR și a avertizat asupra influențelor externe în politica românească
- PSD a criticat performanța Guvernului și a susținut că Executivul nu mai are legitimitate
- PNL a ironizat apropierea dintre PSD și AUR, vorbind despre un „nou mariaj politic”
Deputata USR Diana Buzoianu a afirmat că această criză politică „costă deja românii”, invocând presiuni economice și costuri bugetare.
UDMR și minoritățile, poziții prudente
UDMR a anunțat că nu va vota moțiunea, invocând nevoia de stabilitate politică.
Reprezentanții minorităților naționale au avut libertate de vot, iar liderul grupului, Varujan Pambuccian, a subliniat că situația actuală necesită dialog și reconstrucție politică.
Contextul politic: negocieri, retrageri și incertitudine
Înainte de vot, situația era extrem de fluidă:
- șapte parlamentari care semnaseră moțiunea au anunțat că nu o mai susțin;
- existau estimări că moțiunea ar putea pica la limită;
- lideri politici vorbeau despre „voturi decisive” în ultima clipă.
Rezultatul final, însă, a arătat o mobilizare mult peste așteptări în favoarea moțiunii.
Impactul politic și ce urmează
Adoptarea moțiunii deschide o nouă criză politică majoră.
Urmează:
- consultări la nivel prezidențial pentru desemnarea unui nou premier;
- negocieri între partide pentru formarea unei majorități;
- posibilitatea unui guvern susținut de noi alianțe parlamentare.
Analizele politice arată că:
- Ilie Bolojan ar putea câștiga capital de imagine ca lider reformist;
- PSD riscă presiuni interne, indiferent de rezultat;
- AUR își consolidează poziția în sondaje.
Un vot care schimbă scena politică
Moțiunea de cenzură nu a fost doar un test pentru Guvern, ci și un moment de reașezare a forțelor politice.
Cu un scor record de 281 de voturi, Parlamentul a transmis un semnal clar de ruptură politică, iar următoarele săptămâni vor fi decisive pentru stabilitatea guvernării.
