Incidentul din Portul Constanța readuce în atenție flota fantomă a Rusiei
Explozia dronei marine din Portul Constanța a readus în atenție activitatea petrolierelelor asociate exporturilor de petrol rusesc.
Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile române și ucrainene, drona făcea parte dintr-o operațiune desfășurată de Ucraina împotriva unor nave considerate parte a „flotei fantomă” a Rusiei.
În urma unor operațiuni de bruiaj electronic, una dintre drone și-a pierdut direcția și a ajuns în apropierea Portului Constanța, unde a fost ulterior detonată controlat după evacuarea persoanelor aflate în zonă.
Ce este flota fantomă a Rusiei
Termenul de „flotă fantomă” este utilizat pentru a descrie nave comerciale implicate în transportul petrolului rusesc prin intermediul unor rețele complexe de proprietate și operare.
Multe dintre aceste petroliere navighează sub pavilioane străine și sunt acuzate că folosesc practici precum dezactivarea sistemelor de identificare AIS pentru a evita monitorizarea.
Pe lângă sancțiunile impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite, Ucraina menține o listă proprie de „sancțiuni de război”, care include nave considerate implicate în susținerea exporturilor energetice ale Federației Ruse.
Șase petroliere aflate sub sancțiuni UE au trecut prin Constanța
Potrivit monitorizării publicate de autoritățile ucrainene, șase petroliere aflate ulterior și sub sancțiunile Uniunii Europene au acostat în Portul Constanța sau în Portul Midia Năvodari.
Printre acestea se numără:
- Paxmaris / Black Sea Eagle (IMO 9495832);
- Satna / Guruduev (IMO 9253234);
- Croco / Caria Ka (IMO 9327360);
- Ira / Bela (IMO 9270749);
- Celine / Seal (IMO 9252400);
- Dashan / Mianzimu (IMO 9299666).
Ultima navă de pe listă, Dashan, a fost distrusă de forțele ucrainene în Marea Neagră în decembrie 2025, la aproximativ un an după introducerea sa pe lista sancțiunilor europene.
O navă aflată sub sancțiuni americane a acostat în România
Monitorizarea realizată de partea ucraineană indică și prezența petrolierului Astra (IMO 9273387), navă aflată pe lista sancțiunilor impuse de Statele Unite din ianuarie 2025.
Potrivit datelor prezentate, petrolierul ar fi acostat cel puțin o dată în Portul Constanța după includerea sa pe lista americană de sancțiuni.
Alte petroliere considerate de Ucraina parte a flotei fantomă, dar care nu figurează pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, au desfășurat de asemenea operațiuni în apropierea apelor teritoriale românești.
Ministrul Apărării contestă informațiile
La câteva ore după apariția informațiilor, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis că niciuna dintre cele șase nave menționate nu se afla sub sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale Statelor Unite în momentul în care a intrat sau a ieșit din Portul Constanța.
Oficialul a precizat că datele prezentate provin din evidențele instituțiilor române și că acestea indică o cronologie diferită față de cea rezultată din monitorizarea ucraineană.
Astfel, în prezent există două versiuni diferite privind statutul navelor și perioada în care acestea au tranzitat porturile românești.
Nicușor Dan: „Nu era o navă aflată sub sancțiuni”
Președintele Nicușor Dan a comentat la rândul său informațiile apărute după incidentul cu drona din Portul Constanța.
Șeful statului a declarat că petrolierul Safeen Elona, despre care s-a afirmat că ar fi fost ținta operațiunii ucrainene, nu figura pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale Statelor Unite.
Potrivit acestuia, nava efectua rute comerciale obișnuite între Novorossiisk și zona Mării Negre și nu era clasificată oficial drept navă sancționată de către partenerii occidentali.
Ancheta continuă
Autoritățile române și ucrainene continuă verificările privind activitatea navelor asociate flotei fantomă și circumstanțele care au dus la incidentul din Portul Constanța.
În paralel, instituțiile statului încearcă să clarifice diferențele dintre datele prezentate de monitorizarea ucraineană și cele aflate în evidențele oficiale românești.
