Deputata USR Diana Stoica susține că Guvernul nu se limitează doar la majorarea impozitului pentru jucători, ci adoptă un pachet amplu de creșteri fiscale pentru întreaga industrie a jocurilor de noroc. Deși impozitul aplicat câștigurilor jucătorilor a fost atenuat, celelalte taxe cresc semnificativ.
Potrivit Dianei Stoica, forma actuală a proiectului privind măsurile fiscal-bugetare include:
- creșterea taxei pentru jocurile online de la 21% la 27% din veniturile operatorilor,
- creșterea taxei pentru pariuri de la 21% la 23%,
- introducerea unei taxe de 6,5% din încasările Loteriei,
- majorarea taxei pe aparatele de tip „păcănele” de la 5.300 la 5.800 euro,
- dublarea taxei de viciu pe aceste aparate de la 500 la 1.000 euro,
- și binecunoscuta creștere a impozitului pe câștiguri, de la 3% la 4% pentru sumele de până la 10.000 lei.
„Aproape o treime din veniturile industriei vor merge la bugetul de stat”, afirmă Stoica. Ea subliniază că măsurile vizează operatorii, nu jucătorii, și reprezintă o formă de limitare a acestui fenomen: „Taxăm dur furnizorii de adicție, nu pe dependenții care pierd tot. Statul are obligația de a-i trata pe cei afectați și de a preveni cazurile noi.”
Și consultantul Cristian Tudorescu confirmă faptul că taxele din industrie cresc semnificativ. El explică faptul că firmele de pariuri sunt deja taxate cu minimum 21% din Gross Gaming Revenue (veniturile încasate minus premiile plătite), iar noul plan prevede o majorare la 25–27%. „Mitul că s-ar fi taxat doar jucătorii este fals – și companiile vor plăti mult mai mult.”
Pe lângă aceste impozite directe, industria este obligată să plătească:
- taxe de licență: între 150.000 și 300.000 euro anual, în funcție de activitate;
- taxe de autorizare: de exemplu, 5.300 euro/aparat de tip slot-machine/an sau 21% din venituri pentru pariuri;
- taxe de viciu: 500 euro/aparat (1000 euro în varianta nouă);
- taxe pentru joc responsabil: până la 500.000 euro/an pentru platformele online;
- impozite pe câștigurile jucătorilor, în funcție de valoarea premiului (3% până la 10.000 lei, 20% și 40% în trepte superioare);
- taxă pe publicitate: 5% din valoarea contractelor.
Stoica insistă că aceste măsuri reprezintă o schimbare de paradigmă: pentru prima dată, statul își asumă responsabilitatea de a combate flagelul jocurilor de noroc printr-o taxare dură a industriei, în paralel cu dezvoltarea unor programe de prevenție și tratament, încă neimplementate corespunzător.
