Guvernatorul democrat Phil Murphy a semnat legea care autorizează „reducerea organică naturală” – un proces prin care corpurile sunt transformate într-un material asemănător solului cu ajutorul paielor, rumegușului și al aerului cald. Noua metodă promite un impact redus asupra mediului și costuri mai mici, dar ridică în același timp dezbateri etice și religioase.
O soluție verde pentru un viitor sustenabil
Susținătorii compostării umane subliniază beneficiile ecologice și economice ale acestei practici. Procedura consumă mai puțină energie decât incinerarea, nu implică substanțe toxice precum formaldehida și nu eliberează în atmosferă dioxid de carbon sau mercur.
În plus, legea contribuie la reducerea presiunii asupra cimitirelor și limitează exploatarea lemnului pentru confecționarea sicrielor. Astfel, metoda se aliniază tendințelor globale de reducere a amprentei de carbon și de utilizare responsabilă a resurselor.
Între inovație și controverse
Deși pentru unii este o soluție pragmatică și ecologică, nu toată lumea privește favorabil această alternativă. Oponenții susțin că procesul ar fi lipsit de respect față de defuncți și intră în conflict cu tradițiile și credințele religioase consacrate.
Cu toate acestea, numărul statelor americane care adoptă această practică este în creștere, ceea ce indică o schimbare treptată în percepția asupra modului în care societatea gestionează sfârșitul vieții.
Un trend care se extinde în SUA
New Jersey se alătură altor state americane precum California, New York sau Washington, unde compostarea umană este deja reglementată. Creșterea interesului pentru această metodă arată că tot mai mulți americani caută alternative mai prietenoase cu mediul.
Totodată, firme specializate în servicii funerare ecologice raportează o cerere în creștere, iar specialiștii estimează că, în următorii ani, această practică ar putea deveni o opțiune obișnuită, nu doar o excepție în domeniul funerar.
Situația din România: ar fi legal compostarea umană?
Până acum, în România nu există nicio lege care să permită explicit compostarea umană (transformarea corpului defunct într-un material asemănător solului, destinat să devină compost). Legislația actuală privind compostul și gestionarea deșeurilor se referă numai la deșeurile biodegradabile, la resturi vegetale și alimentare, la compostarea/digestia anaerobă a acestor deșeuri, nu la corpurile umane.
Ce ne spune legislația actuală?
- Legea nr. 181/2020 stabilește cadrul legal pentru gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile – adică resturi biodegradabile, cum sunt cele alimentare, frunze, deșeuri vegetale etc. Aceasta impune colectare separată, folosirea compostului/digestiei anaerobe pentru aceste tipuri de deșeuri, sancțiuni pentru nerespectare etc.
- Există însă probleme practice: lipsa unor norme tehnice bine puse la punct, infrastructură insuficientă de colectare/stații de compost, lipsa certificărilor, ceea ce face ca în multe cazuri deșeurile biodegradabile să ajungă tot la gropile de gunoi.
Totuși, România este o țară destul de religioasă, majoritari fiind creștinii ortodocși și catolici. Astfel, compostarea umană ar fi un proces destul de greu de integrat la nivel național, deoarece ar încălca principiile religioase și Biblia.
Autor: Roxana Ioniță
