În Buenos Aires, dansul tango este o terapie inovativă. Aplicată de peste 15 ani în Spitalul Ramos Mejía, aproximativ 200 de pacienți cu Parkinson au participat la atelierele de „terapie prin tango”, o inițiativă menită să reducă simptomele motorii ale bolii și să îmbunătățească calitatea vieții zilnice.
Unul dintre cele mai frustrante simptome ale bolii este blocarea mersului, momentul în care picioarele “îngheață” în loc. Tangoul, fiind un dans bazat pe mers, oferă soluții: neurologii recomandă ca atunci când pacientul simte blocaj, să încerce să efectueze figura „oputul”, o mișcare rotativă tipică tangoului, ajutându-l astfel să revină în mișcare.
Fiecare pacient dansează cu o persoană sănătoasă. Dansul este ghidat de „terapeuţi de dans”, precum Manuco Firmani, un renumit dansator de tango, a cărui activitate alternează, începând din 2011, între spectacole pe scenă şi acest proiect.
Beneficiile sunt observate atât asupra corpului, cât și asupra minții.
Deoarece tangoul lucrează pornirea și oprirea pașilor în ritm și chiar mersul înapoi, ceea ce ajută pacienții să își recâștige stabilitatea în mișcare, aceștia își dezvoltă echilibrul și coordonarea.
Neurologii subliniază importanța terapiilor complementare încă din primele stadii ale bolii, ca o adiție valoroasă la tratamentul medicamentos.
Tangoul aduce un plus de valoare prin faptul că presupune menținerea unui ritm, orientarea pașilor într-o direcție precisă și interpretarea mișcărilor propuse de partener.
Participanții nu sunt doar pacienți, ci devin dansatori, într-o atmosferă de integrare, comunitate și redescoperire personală. Astfel, transformarea este și una socială și emoțională.
Comentarii 3