Un avertisment serios vine din partea lui Jad Tarifi, fondatorul primei echipe Google dedicate inteligenței artificiale generative și absolvent de doctorat în domeniu. În opinia sa, generația Z riscă să „arunce pe fereastră ani din viață” dacă urmează studii îndelungate, precum cele de medicină, drept sau chiar programe doctorale tradiționale, într-un moment în care IA avansează mai repede decât poate ține pasul educația clasică.
Tarifi atrage atenția că, deși până acum doctoratul era văzut ca o poartă spre joburi de top, cu salarii de peste 200.000 de dolari, tehnologia schimbă regulile jocului.
„IA însăși va deveni depășită până să termini un doctorat. Chiar și domenii precum aplicarea IA în robotică vor fi rezolvate între timp”, a spus acesta pentru Business Insider.
Liderii din tehnologie avertizează: facultățile nu mai țin pasul cu realitatea
Criticile lui Tarifi se aliniază cu pozițiile unor nume mari din industrie. Sam Altman, CEO OpenAI, afirmă că noul model GPT-5 performează deja la nivelul experților cu doctorat, iar Bill Gates recunoaște că ritmul evoluției IA îl surprinde chiar și pe el. La rândul său, Mark Zuckerberg a declarat că universitățile nu îi mai pregătesc pe studenți pentru piața actuală a muncii, în timp ce datoriile pentru școlarizare continuă să crească.
Învățământul superior, sub presiunea IA
Potrivit lui Tarifi, succesul viitorului nu va depinde de diplome multiple, ci de abilitatea de a dezvolta perspective unice, autonomie personală, inteligență emoțională și conexiuni autentice între oameni. El sugerează că tinerii ar trebui să își concentreze energia pe domenii de nișă legate de IA, cum ar fi biologia computațională, și să investească în dezvoltare personală și socială.
Piața muncii rămâne atractivă pentru doctoranzii în IA – deocamdată
Deși diplomele tradiționale își pierd relevanța, doctoranzii specializați în IA încă au oportunități. Un studiu MIT arată că, în 2023, aproape 70% dintre absolvenții de doctorat în IA au intrat direct în sectorul privat, comparativ cu doar 20% acum două decenii. Totuși, această tendință generează temeri privind o „pierdere a creierelor” din mediul academic, unde profesorii devin tot mai rari.
Autor: Sebastian Bănicioiu
