Un studiu sociologic recent scoate la iveală o tendință alarmantă în rândul tinerilor din Generația Z: 58% dintre tinerii bărbați consideră că România ar trebui condusă de un lider autoritar, fără alegeri și fără parlament.
Mai mult, o treime din întreaga generație afirmă că ar fi dispusă să renunțe la libertățile civile în schimbul unui trai mai bun sau al unei mai mari siguranțe.
Care sunt motivele din spatele acestei schimbări de mentalitate? Specialiștii indică, în linii mari, trei cauze principale: nesiguranța economică, neîncrederea în instituțiile democratice și contextul internațional marcat de crize și conflicte.
Instabilitate economică
Una dintre principalele explicații este dificultatea tot mai mare de a avea un trai stabil. Prețurile locuințelor din România au crescut cu aproximativ 20% în 2024, unul dintre cele mai mari avansuri din Uniunea Europeană, iar chiriile au continuat și ele să se scumpească.
Chiriile au continuat să crească în marile orașe în 2025, în unele cazuri cu 10-15% față de anul anterior, potrivit analizelor platformelor imobiliare. În UE, tinerii părăsesc locuința părinților în jurul vârstei de 26 de ani, însă în România mulți rămân mai mult timp acasă din cauza costurilor ridicate ale locuințelor și a accesului dificil la creditare.
În același timp, mulți tineri se confruntă cu salarii mici și locuri de muncă nesigure, ceea ce alimentează sentimentul că viitorul este tot mai greu de construit.
Neîncrederea în instituțiile democratice
Mulți tineri nu văd autoritarismul ca pe un ideal, ci sunt dezamăgiți de instituțiile democratice, pe care le consideră ineficiente, corupte și incapabile să rezolve problemele reale.
Percepția este alimentată și de faptul că România se află în continuare printre statele cu cele mai slabe rezultate din Uniunea Europeană la capitolul combaterea corupției. În Indicele de Percepție a Corupției 2025, realizat de Transparency International, România a obținut doar 45 de puncte din 100, mult sub media UE de 62 de puncte.
Dorința de ordine și siguranță
Generația Z a trecut prin mai multe crize în ultimii ani, de la pandemia de COVID-19 și inflația ridicată până la războiul din apropierea granițelor României și instabilitatea globală.
În astfel de perioade de incertitudine, mulți tineri ajung să pună pe primul loc stabilitatea și protecția, chiar dacă acest lucru poate însemna limitarea unor libertăți.
Fenomenul nu înseamnă neapărat că o generație întreagă respinge democrația, ci mai degrabă că o parte dintre tineri caută răspunsuri rapide într-o perioadă marcată de nesiguranță. Când instituțiile nu mai oferă încredere, iar viitorul pare incert, promisiunea unui lider puternic poate deveni atractivă.
Rămâne însă întrebarea: cât de multă stabilitate merită obținută cu prețul renunțării la libertăți și drepturi fundamentale?
