Trafic sufocant și soluții radicale
Autoritățile din Belgrad iau în calcul o soluție drastică pentru problema traficului: reintroducerea sistemului „par–impar”. Concret, mașinile cu numere pare ar avea voie să circule într-o zi, iar cele cu numere impare în ziua următoare.
Pentru mulți locuitori ai capitalei sârbe, ideea nu este una nouă. Blocajele din trafic au devenit parte din viața de zi cu zi, iar în afara perioadelor de sărbători, când orașul se golește, ambuteiajele sunt aproape permanente.
Ce este sistemul „par–impar” și de unde provine
Sistemul „par–impar” a fost introdus pentru prima dată în fosta Iugoslavie în anul 1979, în contextul crizei petrolului și al dificultăților economice. Din cauza lipsei de combustibil, statul a decis să limiteze circulația autoturismelor în funcție de ultima cifră a numărului de înmatriculare.
În practică, în anumite zile circulau doar mașinile cu numere pare, iar în altele doar cele cu numere impare. Scopul principal era economisirea combustibilului, nu decongestionarea traficului sau reducerea poluării, așa cum se discută astăzi.
O măsură cunoscută și în România
Un sistem similar a existat și în România comunistă. În 1985, regimul lui Nicolae Ceaușescu a introdus restricții de circulație, în special duminica, tot pe baza numerelor pare și impare, ca parte a politicilor de austeritate.
Pentru mulți șoferi din Europa de Est, acest tip de restricție este asociat cu perioade dificile, marcate de lipsuri și controale stricte.
Amintiri neplăcute și opinii împărțite
Cei care au trăit perioada aplicării sistemului își amintesc disconfortul creat. Un locuitor vârstnic din Belgrad povestește cât de greu îi era să-și organizeze viața de familie atunci când nu putea folosi mașina zilnic, mai ales având un copil mic.
„Cel mai mult mă temeam de situațiile neprevăzute. Dacă se îmbolnăvea copilul și nu aveam voie să conduc?”, își amintește acesta, descriind perioada ca una extrem de stresantă.
Argumentele celor care susțin revenirea sistemului
Pe de altă parte, susținătorii măsurii spun că situația actuală este diferită. Belgradul dispune astăzi de o rețea de transport public considerată solidă, iar reducerea numărului de mașini ar putea avea un impact major asupra calității aerului.
Transportul rutier este una dintre principalele surse de poluare din Serbia, iar o limitare a circulației ar putea ajuta orașul să se apropie de standardele europene privind calitatea aerului și mobilitatea urbană.
