Legea Vexler, adoptată din nou în Parlament
Camera Deputaților a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, așa-numita „Lege Vexler”, care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului, fascismului, rasismului, xenofobiei și antisemitismului. Proiectul a fost votat cu 173 de voturi „pentru”, 101 „împotrivă” și șase abțineri.
Legea ajunsese din nou în Parlament după ce președintele Nicușor Dan a solicitat reexaminarea ei, invocând lipsa de claritate a unor definiții și riscul amplificării tensiunilor sociale. Senatul a respins însă obiecțiile, iar Camera Deputaților a adoptat forma inițială, validată anterior de Curtea Constituțională.
Gestul care a declanșat scandalul în plen
Tensiunile au escaladat în timpul dezbaterilor, după un gest provocator al deputatului Alecu Robert (fost AUR, în prezent neafiliat), care a lipit pe tribuna Parlamentului o fotografie cu portrete ale unor personalități istorice românești – printre care Mihai Eminescu, Mircea Eliade și Octavian Goga – asociate, în anumite scrieri sau contexte, cu idei antisemite sau xenofobe.
Ajuns la microfon, Silviu Vexler, inițiatorul legii și deputat al comunității evreiești din România, a îndepărtat fotografia. După ce aceasta a fost lipită din nou, Vexler a mototolit și a rupt foaia, într-un gest vizibil de iritare. Reacția a stârnit imediat proteste din partea unor parlamentari ai opoziției, care au scandat „Libertate! Libertate!”.
Ulterior, Vexler și-a cerut scuze public pentru gest, subliniind că a fost unul simbolic, nu îndreptat împotriva valorii culturale a acestor personalități.
Intervenții controversate și atacuri dure
Dezbaterile au fost marcate și de intervenția deputatului AUR Bogdan Velcescu, care a difuzat în plen o melodie rap cu versuri naționaliste și a lansat un atac verbal dur la adresa lui Silviu Vexler, dar și a partidelor PSD, PNL, USR și UDMR, care au susținut legea.
De ce a fost contestată legea de Nicușor Dan
Președintele României a cerut reexaminarea legii la începutul lunii decembrie, argumentând că unele articole sunt formulate prea vag și pot duce la interpretări abuzive. Șeful statului a avertizat că, în forma adoptată, legea ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul, inclusiv în contexte artistice, istorice sau educaționale.
Curtea Constituțională a respins însă sesizările de neconstituționalitate, stabilind că actul normativ respectă cadrul constituțional.
Ce pedepse noi introduce Legea Vexler
Legea adoptată prevede sancțiuni mai dure pentru:
- constituirea sau sprijinirea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (închisoare de la 3 la 10 ani);
- distribuirea de materiale fasciste, rasiste sau antisemite (până la 5 ani de închisoare, cu pedepse mai mari în mediul online);
- promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime de război sau contra umanității;
- minimalizarea, justificarea sau negarea Holocaustului.
Sunt prevăzute excepții clare pentru activități de artă, cercetare, educație și dezbatere publică, dacă acestea nu au scop propagandistic.
Un vot care divide scena politică
Adoptarea Legii Vexler a scos la iveală clivaje profunde în Parlament, între susținătorii unei legislații ferme împotriva extremismului și cei care invocă riscul limitării libertății de exprimare și al reinterpretării istoriei.
Odată cu votul din Camera Deputaților, legea merge spre promulgare, președintele neavând, conform Constituției, o nouă cale de atac.


