De ce a ajuns „Legea Novak” la Curtea Constituțională
Președintele României a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările adoptate în luna noiembrie de Parlament, la inițiativa AUR, POT și SOS România. Legea impune cluburilor sportive ca, în competițiile naționale, minimum 40% dintre sportivii aflați pe teren să fie români.
Pentru a intra în vigoare, actul normativ avea nevoie de promulgarea președintelui. Nicușor Dan a refuzat însă să o semneze și a trimis-o la CCR, invocând încălcări grave ale Constituției și ale dreptului european.
Argumentele lui Nicușor Dan: discriminare și încălcarea dreptului la muncă
În explicațiile publice oferite, șeful statului a subliniat că obiectivul de a sprijini sportul românesc este legitim, dar metoda aleasă este greșită.
Potrivit președintelui, legea:
- introduce criterii bazate pe cetățenie, nu pe formare sportivă;
- încalcă principiul nediscriminării;
- afectează libera circulație a lucrătorilor în UE;
- limitează dreptul la muncă al sportivilor europeni.
Nicușor Dan a atras atenția că tratatele europene și jurisprudența Curții de Justiție a UE interzic astfel de restricții, iar regulamentele UEFA încurajează sprijinirea jucătorilor formați local, nu excluderea pe criterii de naționalitate.
Amenzi uriașe și probleme de claritate legislativă
Un alt punct criticat este regimul sancțiunilor. Conform legii, cluburile care nu respectă pragul de 40% ar putea fi amendate cu sume cuprinse între 500.000 și 1.000.000 de lei.
Președintele susține că:
- sancțiunile depășesc cadrul general al legislației contravenționale;
- textul legii nu respectă cerințele de claritate și predictibilitate;
- nu există derogări explicite care să justifice aceste penalități.
Lumea sportului s-a opus. Petiție semnată de patroni și manageri
Decizia de a trimite legea la CCR a venit după presiuni puternice din mediul sportiv. O petiție adresată Administrației Prezidențiale a fost semnată de nume importante, printre care Dan Șucu, Mihai Rotaru, Mihai Stoica, Iuliu Mureșan, dar și directori de cluburi din handbal și sporturi olimpice.
Deputatul PNL Ionuț Stroe, inițiatorul demersului, a salutat decizia președintelui și a descris-o drept o „victorie de etapă” împotriva unei legi populiste, care ar fi afectat performanța și imaginea României în competițiile internaționale.
Reacția AUR: „Este anti-român”
Tabăra AUR a reacționat dur. Deputatul Ciprian Paraschiv l-a acuzat pe Nicușor Dan că se antepronunță și a susținut că legea este constituțională și nediscriminatorie.
Ce urmează: decizia CCR și impactul asupra sezonului viitor
Curtea Constituțională va analiza sesizarea pe 4 februarie 2026. Dacă legea va fi declarată constituțională, din sezonul 2026–2027 cluburile vor fi obligate să respecte pragul de 40% sportivi români pe teren.
Dacă CCR o respinge, legea se întoarce în Parlament, iar întregul mecanism legislativ va trebui regândit.
