Începând cu luna august 2025, publicitatea pentru jocuri de noroc care implică vedete sau persoane cu notorietate în mediul online va fi interzisă în România. Măsura a fost adoptată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) în ședința din 25 iunie, prin Decizia nr. 573/2025, care face parte din noul Cod al Conținutului Audiovizual.
Potrivit noii reguli:
„Este interzisă difuzarea de publicitate pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalități ale vieții publice, culturale, științifice, sportive sau alte persoane, care, datorită notorietății în mediul online, pot încuraja participarea la astfel de jocuri.”
Dar cine stabilește ce înseamnă „personalitate a vieții publice”? De la ce prag de notorietate un influencer nu mai poate apărea într-o reclamă? CNA nu oferă momentan clarificări, iar industria de marketing folosește deja propriile clasificări:
- Nanoinfluenceri – între 1.000 și 10.000 de urmăritori
- Microinfluenceri – între 10.000 și 100.000
- Macroinfluenceri – între 100.000 și 500.000
- Mega/Celeb-influenceri – peste 500.000
Lipsa unei delimitări oficiale creează incertitudine chiar înainte de intrarea în vigoare a reglementării.
Paradoxal, în timp ce CNA încearcă să limiteze influența celebrităților în promovarea jocurilor de noroc, fotbalul românesc continuă să fie dependent de această industrie. În sezonul recent început, 15 din cele 16 echipe din Superligă au ca sponsori cazinouri sau case de pariuri, inclusiv FCSB, CFR, Craiova, Dinamo și Rapid. Superliga însăși poartă numele sponsorului principal: Superbet.
Cluburile din Superligă și sponsorii din gambling de pe tricou:
- FCSB – Betano
- CFR – Don
- Craiova – Superbet
- U Cluj – Superbet
- Rapid – Superbet
- Dinamo – Superbet
- Hermannstadt – Unibet
- UTA – Favbet
- Oțelul – Mr. Bit
- Petrolul – Mr. Bit
- FC Botoșani – Unibet
- Farul – Superbet
- Slobozia – Mr. Bit
- FC Argeș – Vlad Cazino
- Csikszereda – Mr. Bit
- Metaloglobus – nu are
Federația Română de Fotbal a cerut explicit eliminarea articolului referitor la vedete, invocând riscurile financiare. Florin Șari, manager responsabilitate socială la FRF, a declarat:
„Agregat, industria jocurilor de noroc contribuie cu 25 spre 30 de milioane de euro la funcționarea fotbalului din România. Retragerea acestor resurse va însemna un prejudiciu – ne întoarcem cu zece ani înapoi.”
Dar acum zece ani, în sezonul 2013–2014, FCSB (pe atunci Steaua) juca ultima dată în grupele UEFA Champions League. Într-o grupă cu Chelsea, Schalke 04 și Basel, românii încheiau pe ultimul loc, dar nu purtau pe tricou nicio reclamă la pariuri. Dimpotrivă, promovau Fundația Mihai Neșu, dedicată recuperării copiilor cu dizabilități – o inițiativă umanitară inspirată de fostul internațional, paralizat în urma unei accidentări grave în 2011.
CNA a trasat o linie de principiu, dar aplicarea ei depinde de clarificări urgente. Cine decide ce e „notorietate” și cât de mult contează când întreaga industrie sportivă depinde financiar de pariuri? Până în august, răspunsul întârzie.
Autor: Mihnea Golea
Comentarii 1