Datele Eurostat și cele ale Institutului Național de Statistică arată că speranța de viață a românilor a crescut de la 71 de ani în 2003 la 76,4 ani în 2023. București-Ilfov, Cluj, Vâlcea sau Timiș sunt județele cu cele mai bune cifre. În schimb, regiunea Nord-Est rămâne codașă. Evoluția este însă vizibilă în toată țara, mai ales în mediul urban, unde accesul la servicii medicale și calitatea vieții contribuie semnificativ la longevitate.
Clujul, între primele trei județe din România la speranța de viață
În Cluj, speranța de viață este estimată la 77 de ani, cu valori mai mari în mediul urban, unde poate depăși chiar 78 de ani. Această performanță plasează județul între primele trei din țară, alături de Vâlcea și București. Clujenii beneficiază de un sistem medical dezvoltat, venituri mai mari decât media națională și o calitate a vieții considerată superioară în comparație cu alte regiuni.
În plus, județul atrage investiții constante, iar populația urbană are un stil de viață mai sănătos, cu o alimentație echilibrată, acces la educație și prevenție medicală. Toate acestea contribuie la o longevitate crescută.
România, pe un trend pozitiv: +5,4 ani în două decenii
La nivel național, speranța de viață a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani – de la 71 în 2003, la 76,4 în 2023. Este a doua cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, după Estonia. În ciuda acestui progres, România se află încă sub media UE, care este de aproximativ 81 de ani.
Creșterea este însă importantă și vine într-un context în care investițiile în sănătate, infrastructură și nivelul de trai au crescut în mai multe regiuni. În special zonele urbane sunt cele care au tras media în sus, în timp ce mediul rural rămâne vulnerabil.
Regiunea Nord-Est, în continuare în urmă
În regiunea Nord-Est – care cuprinde județe precum Vaslui, Neamț sau Bacău – speranța de viață rămâne sub media națională. Aici, cifrele se apropie de 75,5–75,7 ani, adică cu aproape 3 ani mai puțin decât în județele fruntașe. Lipsa unui sistem medical bine dezvoltat, sărăcia și accesul redus la educație și servicii contribuie la această diferență.
Iași: ~75,6 ani – județul cu cea mai mare longevitate din regiune. Are sistem medical universit ar performant și o creștere notabilă din 1990
Suceava: ~75,76 ani – ușor sub media regională, dar încă confortabil peste unele județe învecinate
Neamț: ~75,37 ani – aproape de media regiunii, depresă de valorile din centrul și vestul țării
Bacău: ~74,23 ani – valorează cel mai redus în zonă, cu aproape 1,3 ani sub media regională
Vaslui: ~74,68 ani – apropiat de Bacău, reflectă decalajul persistent în zona sudică a regiunii
Botoșani: ~74,37 ani – printre cele mai scăzute din regiune, cu stagnare demografică și servicii medicale limitate.
Deși și aici se observă o ușoară creștere față de anii anteriori, decalajul față de județe precum Cluj sau București rămâne constant. Specialiștii susțin că este nevoie de politici publice dedicate pentru reducerea acestor diferențe.
Clasamentul regiunilor după speranța de viață la naștere (2023/2024)
- Nord-Est – ~75,5 ani
- Sud-Est – ~75,7 ani
- Sud-Muntenia – ~76,1 ani
- Sud-Vest Oltenia – ~76,5 ani
- Centru – ~76,6 ani
- Nord-Vest – ~77 ani
- Vest – ~77,7 ani
- București-Ilfov – ~77,6 ani
Autor: Roxana Ioniță
