Un sondaj Eurobarometru, realizat în toamna lui 2024, arată că tinerii români sunt printre cei mai încrezători europeni în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea. Asta, deși social media rămâne principala lor sursă de informare. Spre deosebire de tinerii din alte state membre, care pun accent pe schimbările climatice, românii sunt mai preocupați de economie, educație și protecția socială. În același timp, sprijinul lor pentru Uniunea Europeană este peste media UE, sugerând o atitudine pozitivă față de blocul comunitar, dar cu așteptări mari privind eficiența sa.
România se remarcă prin cel mai mare procent de tineri care susțin că nu au fost expuși la dezinformare în ultima săptămână (19%), comparativ cu media UE de doar 5%. Următoarele țări cu procente ridicate sunt Bulgaria (11%), Lituania și Estonia (10%). La polul opus, în țări precum Malta, Ungaria și Grecia, peste 55% dintre tineri afirmă că au fost frecvent expuși la dezinformare.
În ceea ce privește capacitatea de a identifica știrile false, 31% dintre tinerii români sunt foarte încrezători, iar 50% sunt oarecum încrezători. Totuși, 14% nu au multă încredere în abilitățile lor de a recunoaște dezinformarea, iar 2% sunt complet neincrezători.
Prioritățile tinerilor români versus prioritățile europene
Întrebați despre principalele direcții pe care UE ar trebui să le prioritizeze în următorii cinci ani, tinerii români au indicat:
- Situația economică și crearea locurilor de muncă – 41%
- Educația și formarea profesională – 32%
- Protecția socială și accesul la îngrijiri medicale – 31%
În schimb, tinerii europeni pun accent pe:
- Creșterea prețurilor și costul vieții – 40%
- Mediul și schimbările climatice – 33%
- Situația economică și locurile de muncă – 31%
Diferențele arată o preocupare mai accentuată a românilor pentru aspectele economice imediate, în timp ce europenii sunt mai orientați spre probleme globale, precum criza climatică.
Atitudinea față de Uniunea Europeană
42% dintre tinerii români susțin atât UE, cât și modul său actual de funcționare, un procent semnificativ mai mare decât media europeană de 31%. În plus, 37% sunt favorabili UE, dar nemulțumiți de mecanismele sale actuale (comparativ cu 32% la nivel european).
Doar 15% dintre românii cu vârste între 16 și 30 de ani sunt sceptici față de UE, dar deschiși la schimbarea opiniei dacă Uniunea își îmbunătățește funcționarea (față de 21% media UE), iar 2% resping complet ideea de Uniune Europeană (comparativ cu 6% media UE).
Sursele de informare ale tinerilor români
Social media rămâne principala sursă de informare pentru tinerii români, dar cu un procent mai mic decât media UE:
- 33% se informează de pe rețele sociale (față de 42% în UE)
- 29% urmăresc televiziunea (față de 39% în UE)
- 21% citesc presa online sau platforme de știri (față de 26% în UE)
Cele mai utilizate platforme pentru informare sunt:
- Facebook și YouTube – 42%
- TikTok – 35%
- Instagram – 33%
- X (fost Twitter) – 12%
Prin comparație, tinerii europeni preferă în principal Instagram (47%), TikTok (39%), YouTube (37%) și Facebook (27%).
Concluzie
Sondajul evidențiază că tinerii români sunt mai încrezători decât media europeană în recunoașterea știrilor false, dar și mai preocupați de probleme economice și educaționale, în detrimentul schimbărilor climatice. De asemenea, susținerea față de UE este mai mare în România decât în alte state membre, iar social media domină peisajul informativ, deși într-o măsură mai mică decât în alte țări europene.
Autor: Mihnea Golea
