România este pe podiumul negativ al Uniunii Europene în privința șomajului în rândul tinerilor și a celor care nu lucrează și nici nu studiază (NEET). În spatele cifrelor se ascunde un cumul de probleme: migrație, abandon școlar, salarii mici, economie informală și o schimbare profundă de mentalitate față de muncă.
România, locul 3 în UE la șomajul în rândul tinerilor. Situația este mai gravă în rural
Conform datelor Eurostat, România a urcat de pe locul 10 pe locul 3 în Uniunea Europeană în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani. Rata este de aproximativ 24%, fiind depășită doar de Spania și Suedia.
În mediul rural, lucrurile stau și mai rău: peste 30% dintre tineri nu au un loc de muncă. Aceștia nu sunt doar victime ale lipsei de oportunități locale, ci și ale propriilor alegeri, mulți aleg economia informală sau emigrarea temporară.
Economia paralelă maschează dimensiunile reale ale șomajului
Mulți dintre cei înregistrați oficial ca șomeri nu sunt, în realitate, inactivi. Activează în economia informală, adică muncă la negru, joburi sezoniere sau chiar activități ilegale, precum „economia de cazinou”. Această zonă gri face imposibilă aplicarea de politici coerente. Statisticile nu mai reflectă fidel realitatea, iar politicile de integrare eșuează în lipsa datelor exacte.
Potrivit unui sondaj eJobs, tinerii români consideră că un salariu corect ar fi între 3.000 și 7.000 de lei. Însă criteriul decisiv nu mai este banii, ci flexibilitatea: majoritatea vor muncă remote sau în regim hibrid. Tot mai mulți refuză locuri de muncă în industrie, construcții sau agricultură, considerate grele și slab plătite. În lipsa unei oferte atractive, mulți aleg să stea acasă sau să emigreze.
Abandonul școlar și migrația contribuie masiv la rata NEET
România are una dintre cele mai mari rate de abandon școlar din Uniunea Europeană,16,6% în 2023. În același timp, tot mai mulți tineri pleacă din țară după finalizarea studiilor sau chiar înainte. Rata NEET (tinerii care nu lucrează și nu studiază) a ajuns la 17,5%, cu un vârf de 23,1% în mediul rural. Este o problemă cronică, care semnalează eșecul tranziției de la educație la piața muncii.
Banca Națională a României atrage atenția asupra unei polarizări extreme a pieței muncii: șomaj de 13,6% pentru cei cu educație scăzută, față de doar 2% pentru absolvenții de studii superioare. Viitorul nu arată bine: în următorii 10 ani, România va avea un deficit major de forță de muncă calificată. Totodată, inteligența artificială va transforma masiv locurile de muncă disponibile.
Schimbarea de mentalitate: tinerii nu mai cred în „munca cinstită”
Mulți tineri nu mai cred că munca este cheia succesului. Inspirându-se din modele consumeriste sau vedete online, preferă „banii rapizi” sau libertatea în locul unui loc stabil de muncă.
Fenomenul este alimentat de rețele sociale, unde se promovează ideea că „munca este sclavie modernă”. O nouă generație pare să respingă complet valorile tradiționale ale muncii și educației.
Comentarii 1