Interdicții extinse în aproape 20 de orașe
Cel puțin 17 orașe din Iran, printre care Isfahan, Yazd, Kerman și Ilam, au adoptat măsuri administrative care interzic explicit plimbarea câinilor în spațiile publice. În unele cazuri, autoritățile locale au amenințat cu sancțiuni legale pentru cei care încalcă interdicția, fără a oferi detalii clare despre natura pedepselor.
Interdicția este justificată de autorități ca o măsură de protecție a sănătății publice și a păcii sociale. Procurorul orașului Hamedan a declarat că această practică este o „amenințare la adresa bunăstării comunității”, deși nu a prezentat dovezi științifice privind pericolele presupuse.
Câinele – între animal de companie și simbol al „decadenței occidentale”
În ciuda acestor măsuri restrictive, în Iran nu este ilegal să deții un câine. Mulți iranieni, în special cei din zonele urbane și mai înstărite, își păstrează animalele de companie în ciuda presiunilor, iar plimbările în cartierele de lux din Teheran sunt încă o realitate, chiar dacă interzise din 2019.
Clerici influenți și lideri politici conservatori privesc, însă, câinele ca pe o sursă de impietate și un semn al „imitării culturii non-musulmane”. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat în 2017 că deținerea de câini în scopuri recreaționale este condamnabilă, dacă seamănă cu practicile din societățile occidentale.
O dezbatere între religie, cultură și modernitate
Atitudinea religioasă față de câini derivă din tradiția islamică, unde contactul cu saliva acestora este considerat impur. Însă această interpretare nu este unanimă printre musulmani – în alte state majoritar islamice, animalele de companie sunt tolerate și, uneori, iubite.
Deținerea câinilor a fost criticată inclusiv în parlament. În 2021, 75 de parlamentari iranieni au semnat o petiție care definea această practică drept o „problemă socială distructivă”, în timp ce orașe precum Shahin Shahr au mers până la confiscarea animalelor pentru a combate ceea ce autoritățile numesc „cultură occidentală vulgară”.
O problemă socială, dar și o chestiune de libertate individuală
Criticii acestor măsuri le consideră un atac asupra libertăților individuale și o metodă de control social. Într-o societate în care tinerii se confruntă cu restricții culturale, economice și politice, animalele de companie devin pentru mulți o sursă de afecțiune și libertate personală.
În lipsa unei legi naționale clare care să interzică deținerea de câini, aceste directive locale lasă loc de abuzuri și interpretări arbitrare. Între tradiție și modernitate, Iranul continuă să lupte cu imaginea sa în schimbare, iar câinii au devenit, în mod paradoxal, un simbol al acestei lupte.
Comments 1