Pe 19 octombrie 2025, mii de persoane au ieșit în stradă la cea de-a unsprezecea ediție a marșului „Împreună pentru Siguranța Femeilor”, organizat simultan în București și în peste zece orașe din țară, printre care Cluj, Timișoara, Iași și Sibiu. Participanții au cerut măsuri urgente pentru prevenirea violenței de gen și protejarea vieților femeilor și fetelor.
Statul trebuie să protejeze, nu să ignore
Neîndeplinirea obligației de a proteja femeile împotriva violenței domestice este o încălcare a dreptului la egalitate în fața legii. Violența domestică este un fenomen, care are loc în privat, este repetitiv și crește în intensitate. Fiecare caz ignorat poate însemna o viață pierdută.
Participanții la marș cer măsuri concrete din partea poliției, procurorilor, judecătorilor și serviciilor sociale, astfel încât victimele să fie sprijinite, iar agresorii trași la răspundere. Justiția trebuie să devină un aliat al supraviețuitoarelor, nu o barieră plină de prejudecăți.
„Am venit pentru a susține drepturile femeilor și pentru a încerca măcar ca alte femei să nu mai fie puse în pericol, să putem ieși pe stradă fără a fi constrânse de ora la care ieșim sau modul în care suntem îmbrăcate.
Încă din trecut bărbații au avut un rol mai decizional și, deși acum s-a schimbat totul, avem drept de vot, nu prea suntem ascultate. Suntem considerate o parte neglijabilă.” a declarat una dintre protestatare.
Rasismul instituțional și căsătoriile forțate
Un alt mesaj important al marșului a fost denunțarea violenței îndreptate împotriva fetelor și femeilor rome, deseori ignorate sau blamate de instituțiile statului. „Justificarea culturală” a violenței este inacceptabilă. Poliția trebuie să apere, nu să discrimineze.
De asemenea, participanții au cerut incriminarea căsătoriei forțate, o practică ignorată de autorități, deși reprezintă o formă clară de violență sexuală și o încălcare gravă a drepturilor copiilor.
Educația: cheia unei societăți fără violență
Combaterea femicidului începe cu educația. Organizatorii cer introducerea educației pentru egalitate de gen în școli, pentru ca tinerii să învețe despre consimțământ, respect reciproc și relații sănătoase. Educația este esențială pentru prevenirea comportamentelor misogine și a violenței de gen.
Totodată, măsurile de austeritate adoptate recent pun în pericol serviciile publice care ar trebui să protejeze femeile, adăposturi, consiliere psihologică și juridică, sprijin social. Participanții cer finanțare adecvată pentru aceste servicii, considerând că siguranța femeilor este un drept fundamental, nu un favor.
„Sunt 46 de femicide despre care nimeni nu vorbește. Politicienii nu fac absolut nimic mai ales dacă nu e vorba de cineva apropiat lor, nu se dă nici o lege care să ne protejeze pe noi femeile în general.”
Violența în cifre
- 40 de femei au fost ucise în primele opt luni ale anului 2024 (@stop.femicidelor);
- 445 de femei au fost ucise de un membru de familie în ultimii zece ani (IGPR);
- 36.417 plângeri au fost depuse în 2024 pentru infracțiuni de loviri și alte violențe (IGPR);
- 42% dintre femeile din România au trecut prin violență fizică sau sexuală de-a lungul vieții lor (FRA, EIGE, 2024);
- Aproape 1 din 2 femei a fost victima violenței din partea partenerului intim.
Mesaje din stradă și solidaritate națională
Participanții au purtat pancarte cu mesaje precum „Legea să ne protejeze, nu să ne ignore”, „Tăcerea=complicitate”, „Violența domestică nu e subiect de Cancan” și „Eu te cred”. În București, au participat mii de persoane, iar în total, la nivel național, s-a vorbit despre zeci de mii de oameni care au ieșit în stradă.
Pentru prima dată, autoritățile au făcut un pas instituțional concret. Parlamentul a înființat Comisia „România fără violență”, formată din 25 de membri ai celor două Camere, alături de experți și reprezentanți ai ONG-urilor. Scopul comisiei este de a analiza legislația actuală, de a propune modificări și de a introduce o definiție legală clară a femicidului.
