În motivarea pachetului legislativ, Ministerul Apărării a arătat că rezerva armatei este îmbătrânită și că este nevoie de un mecanism rapid, voluntar, prin care tinerii să fie familiarizați cu proceduri militare de bază și să poată fi mobilizați, dacă situaţia o cere. Proiectul nu reintroduce serviciul militar obligatoriu, ci creează o cale voluntară — temporară — de instruire și integrare în rezerve.
Oficialii spun că obiectivul pe termen mediu este întinerirea efectivelor și consolidarea capacității de mobilizare.
Ce primesc voluntarii?
Programul propus prevede un stagiu de pregătire de până la patru luni, destinat persoanelor de 18–35 de ani. Pe parcursul stagiului, voluntarii vor beneficia de cazare, masă, echipament și asistență medicală. La final, statul propune acordarea unei remunerații fixe corespunzătoare a trei salarii medii brute, o măsură menită să facă opțiunea atractivă pentru tineri. După încheiere, participanții vor intra în rezerva operațională și vor fi convocați periodic pentru instruiri și familiarizări cu echipamente noi.
Cine se poate înscrie și cum se face selecția
Participarea este deschisă ambelor sexe, între 18 şi 35 de ani, pe bază de voluntariat. Procedura de înrolare include evaluări medicale, psihologice și teste fizice pentru a certifica aptitudinea pentru activitățile propuse. Ministerul preconizează o selecție care să permită reintegrarea în structurile de rezervă a celor care finalizează programul.
Conform declarațiilor oficiale, proiectul a fost aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului pentru dezbatere; implementarea efectivă este așteptată să înceapă în 2026, dacă legea va fi adoptată și vor fi aprobate fondurile necesare. În prima fază, capacitatea estimată de instruire este de ordinul zecilor de mii de persoane pe an (ministerul a invocat o țintă de aproximativ 10.000 de recruți anual în faza inițială), dar extinderea pe termen lung depinde de infrastructură și buget.
Critici şi îngrijorări: resurse, percepție şi sustenabilitate
Chestiunile ridicate de analiști și observatori includ: capacitatea reală a unităților militare de a instrui rapid mii de tineri, numărul de cadre şi instructori disponibili, costurile logistice (cazare, echipament, indemnizații) și sustenabilitatea financiară pe termen lung. Există, de asemenea, întrebări despre cât de mulți tineri vor accepta o ruptură de patru luni din viața civilă, chiar și în condiții de plată și beneficii, și despre impactul asupra pieței muncii pentru cei care iau concediu pentru instruire.
Parlamentul și comisiile de specialitate urmează să dezbată amendamente care să clarifice aceste aspecte practice și juridice (protections for participants, compatibilitatea cu legislația muncii, drepturile angajaților etc.).
Va avea inițiativa efectul scontat?
Următorii pași formali sunt dezbaterea parlamentară și stabilirea surselor bugetare. Dacă legea va fi adoptată și programul implementat conform planului, România ar putea înnoi treptat rezerviștii și își poate consolida capacitatea de reacție în situații de criză. În lipsa unei finanțări clare și a unei infrastructuri pregătite, există însă riscul ca inițiativa să rămână declarativă sau să aibă un impact limitat.
Rămâne de urmărit dacă măsura va primi susținere publică și parlamentarã suficientă pentru a deveni operațională în 2026, așa cum au anunțat responsabilii ministerului.
Proiectul serviciului militar voluntar este prezentat ca o soluție pragmatică la problema rezervei îmbătrânite: oferă tinerilor o experiență plătită de patru luni și statului o rezervă mai tânără și mai pregătită. Succesul său va depinde însă în mare măsură de implementare — bugete, instruitori, facilități şi de acceptarea populației tinere.
