În județul Iași, de exemplu, s-au născut doar 7.392 de copii, cel mai mic număr din 1950 până în prezent.
În București se observă aceeași tendință. În 2023, s-au înregistrat doar 5.000 de nașteri, ceea ce reprezintă o scădere cu 24% față de anul 2014.
În 1967, o femeie din România avea în medie 3,7 copii. În 2021, acest număr a scăzut la 1,8, conform Băncii Mondiale.
Motivele
Pandemia de COVID-19 a avut un impact profund asupra multor aspecte ale vieții sociale și economice, iar natalitatea nu a făcut excepție. În perioada 2020-2021, România a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de nașteri, o tendință observată și la nivel global.
Incertitudine economică și financiară
Pandemia a generat instabilitate economică, cu pierderi de locuri de muncă și scăderea veniturilor. Multe cupluri au amânat decizia de a avea copii din cauza riscurilor financiare.
Infertilitatea în rândul cuplurilor
Până la 3 din 10 cupluri se confruntă cu probleme de infertilitate, o situație care a fost agravată de pandemia COVID-19, când multe tratamente de fertilitate au fost amânate sau întârziate.
Stres psihologic și incertitudine socială
Frica de boală și măsurile de izolare au creat un mediu de incertitudine, iar multe persoane au amânat formarea unei familii din cauza anxietății și a instabilității.
Emigrarea tinerilor
Mulți tineri pleacă să lucreze în străinătate, în căutarea unor condiții mai bune de viață. Deși unii aleg să facă copii acolo, situația este complicată, deoarece mulți sunt lucrători sezonieri, locuiesc în chirie și nu au joburi stabile, iar planurile lor de întoarcere în România sunt adesea incertă.
Populație „super-îmbătrânită”
România a intrat în 2025 în categoria țărilor „super-îmbătrânite”, conform Organizației Națiunilor Unite, având peste 20% din populație cu vârsta de peste 65 de ani. Această schimbare semnificativă are implicații economice și sociale majore, având în vedere că raportul dintre pensionari și salariați este de 8 la 10.
În multe comune, cum ar fi cele din județul Alba, persoanele de peste 65 de ani reprezintă aproape un sfert din populație, ceea ce afectează echilibrul între pensionari și salariați
Problema la nivel european
România, alături de Elveția, Coreea de Sud, Canada și Taiwan, a fost declarată țară cu populație „super-îmbătrânită”. Acest statut înseamnă că cel puțin 20% dintre locuitori au peste 65 de ani. La nivel global, 43 de state se află în aceeași situație, iar procentul persoanelor vârstnice crește rapid.
Europa, în general, se confruntă cu o populație tot mai îmbătrânită. În prezent, 21% dintre locuitorii Uniunii Europene au 65 de ani sau mai mult. Până în 2100, această proporție va crește la 32%, iar, în lipsa imigrației, ar putea ajunge chiar la 36%.
