Românii trăiesc mai mult. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, speranța de viață a ajuns în 2024 la 77 de ani, în creștere cu doi ani față de 2023. Această evoluție se datorează, în parte, accesului mai facil la servicii medicale și unui stil de viață mai sănătos.
Diferența dintre bărbați și femei rămâne însă semnificativă. Femeile trăiesc, în medie, cu 6 ani mai mult decât bărbații. În Capitală, speranța medie de viață este de 75 de ani pentru bărbați și 81 de ani pentru femei, depășind media națională.
Cei mai longevivi români sunt cei din județul Vâlcea. Bărbații din această zonă trăiesc, în medie, 80 de ani, iar femeile cu cinci ani mai mult. În comuna Galicea, de exemplu, care are circa 3.300 de locuitori, locuiește și cel mai bătrân om din Europa, Ilie Ciocan, care are 112 ani și 4 luni.
Specialiștii subliniază că longevitatea mai mare se întâlnește în zonele montane, unde aerul este curat, și în orașele cu stațiuni balneare, datorită calității apei și condițiilor de mediu. Diferențele regionale se explică și prin aceste factori naturali și de mediu.
Totuși, România se confruntă cu un dezechilibru demografic: numărul nașterilor rămâne mai mic decât cel al deceselor, ceea ce pune presiune asupra sistemului de pensii și a echilibrului populației.
Media în U.E
În Uniunea Europeană, speranța de viață la naștere a fost estimată la 81,7 ani în 2024, marcând o creștere de 0,3 ani față de 2023. În ceea ce privește diferențele de gen, femeile din UE au o speranță de viață de 84,1 ani, în timp ce bărbații trăiesc, în medie, 79,3 ani.
Unde se trăiește cel mai mult?
Printre regiunile europene cu cea mai mare speranță de viață se numără Madrid, din Spania (86,1 ani), Provincia Autonomă Trento, din Italia (85,1 ani) și arhipelagul Åland, din Finlanda (85,1 ani), toate caracterizate prin servicii medicale bune, mediu curat și stil de viață sănătos
Vecinii noștri au cea mai mică speranță de viață
În schimb, regiunile cu cea mai scăzută speranță de viață sunt Severozapaden, în Bulgaria (73,9 ani), Észak-Magyarország, în Ungaria (74,9 ani) și Mayotte, în Franța (74,9 ani), zone afectate de infrastructură deficitară, acces limitat la servicii medicale și condiții economice mai dificile.
