La proba de Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2025, unii elevi au demonstrat o sinceritate deosebită, o imaginație bogată și o logică personală aparte. Dincolo de greșelile gramaticale și exprimările destul de stângace, perlele din lucrări ridică întrebări serioase despre claritatea cerințelor, felul în care se predă și se evaluează, dar mai ales despre cum comunică școala cu elevii.
Comparația mai bună decât gramatica
La unele cerințe, elevii au avut de făcut comparații între textele la prima vedere și lecturile suplimentare și aproape că s-au descurcat. Spre exemplu, un elev a găsit o asociere originală între două cărți din bibliografia școlară: „Asociez cartea «Toate pânzele sus» cu «Fram», pentru că în amândouă e ocean și animale marine.”
Chiar dacă astfel de comparații stârnesc zâmbete, ele dovedesc un fel de creativitate funcțională. În lipsa stăpânirii gramaticii, elevii compensează cu spontaneitatea.
Gramatica nu a triumfat nici de data asta
Spre deosebire de imaginație, gramatica pare din nou marea pierzătoare a Evaluării. Expresii precum „Să fi elev e foarte greu. Eleviii au teme foarte multe.” apar tot mai des și arată lipsuri esențiale în stăpânirea limbii române scrise. Nu doar ortografia, ci și acordul, conjugarea sau sensul expresiilor sunt sacrificate în favoarea exprimării propriilor gânduri.
Până la urmă, ideea este să fim sinceri și să spunem ce avem pe suflet. Păcat că destăinuirea nu este punctată.
Atunci când ai imaginație, mai contează să scrii corect?
Unele lucrări au dus imaginația dincolo de limitele oricărei așteptări. Un elev a povestit: „Am ajuns la Zoo, unde tigrul a mâncat capul unui coleg. Dar noi l-am scos, iar doctorii l-au cusut la loc. Apoi neam jucat în parc.” E greu să nu remarci spiritul narativ, dar și libertatea completă față de regulile gramaticale.
O altă explicație inocentă arată o redefinire creativă a expresiilor din popor: „Să tai frunză la câini înseamnă să hrănești câinii. Și ei au nevoie să mănânce legume.” Astfel de răspunsuri dau dovadă de bună creștere și de cunoștințe vaste în multe domenii. Măcar atât!
Când cerințele sunt neclare, ce poți face? Impune-te!
Cerință: „Anton Lupan și Ieremia fac cunoștință pe un vapor.” Adevărat sau fals?
Răspuns: „Nu. Fac pe maidan.”
Răspunsul, deși amuzant, e un semnal de alarmă. Mulți dintre elevi nu doar că nu cunosc textele cerute, dar uneori înțeleg altceva decât s-a intenționat.
Autor: Roxana Ioniță
