O pensie de peste 11.000 de lei pe lună e considerată „mică” de către șefa Consiliului Superior al Magistraturii. Declarația a generat reacții dure din partea guvernului și a opiniei publice.
sursa: Digi24
Într-un moment de presiune bugetară și austeritate declarată, afirmația Elenei Costache, președinta CSM, că o pensie de peste 11.000 de lei este „puțin”, a stârnit un val de reacții – de la critici dure din partea Guvernului, până la dezbateri aprinse privind „statutul social” al magistraților. Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat oficial, acuzând o prezentare trunchiată a interviului și cerând „respect” pentru Justiție. Între timp, cetățenii se întreabă ce mai înseamnă „puțin” în România.
Întrebată, într-un interviu acordat Digi24, dacă 70% din ultimul salariu net reprezintă o pensie mică, Elena Costache a răspuns direct: „da, mi se pare puţin”. A continuat explicând: „Haideţi să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, net lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiţii? Ca să ieşi la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Domnule, eu nu am voie să fac nimic ca judecător”.
Declaraţia a fost preluată pe scară largă în media şi reţele sociale, unde a generat reacţii de revoltă din partea cetăţenilor care trăiesc cu pensii de cinci ori mai mici.
Printre primii oficiali care au reacţionat la declaraţia şefei CSM a fost ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu. Acesta a spus că „Este total decuplată de realitate. Nu înţelege cu câţi bani trăiesc oamenii”. Reacţia sa reflectă nemulţumirea mai largă din rândul opiniei publice, mai ales în contextul discuţiilor despre eliminarea sau impozitarea pensiilor speciale.
Pe fondul presiunilor bugetare şi al reformelor cerute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), declaraţiile de acest fel sunt percepute ca sfidătoare de către cetăţenii care se confruntă cu scumpiri şi stagnarea veniturilor.
Ca răspuns la valul de reacţii, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un comunicat în care apără declaraţiile Elenei Costache şi condamnă modul în care interviul a fost prezentat în presă. Potrivit instituţiei:
„Cu toţii ne dorim o justiţie care să se – şi să ne – asigure că drepturile ne sunt respectate ca cetăţeni, însă justiţia trebuie respectată la rândul ei, prin status social, decenţă politică, salarii şi pensii europene, care sunt expresia responsabilităţii, complexităţii şi volumului de muncă al magistraţilor, precum şi a incompatibilităţilor şi interdicţiilor stricte pe care aceştia trebuie să le respecte”.
CSM susţine că interviul original a fost editat într-un montaj audio-video scurt, de doar câteva minute, ceea ce ar fi distorsionat mesajul transmis:
„Deşi toate aceste realităţi ale sistemului judiciar au fost subliniate în cadrul interviului, ele au fost omise în montajul realizat, astfel că mesajul transmis a fost distorsionat prin prezentarea trunchiată a fragmentelor din interviu şi inversarea fluxului în care acestea au fost comunicate, cu ignorarea aspectelor de esenţă”.
Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a criticat dur declaraţia preşedintei CSM, Elena Costache, catalogând-o drept o formă de dispreţ faţă de cei care trăiesc din muncă cinstită. Acesta a denunţat „dublul standard” din societatea românească, în care „unii ridică ziduri în jurul privilegiilor”, în timp ce „peste 95% dintre pensionari” nu beneficiază de „covor roşu” sau de bonusuri pentru că îşi respectă fişa postului. Fechet a vorbit despre o „realitate paralelă, construită pe aroganţă, inconştienţă şi misecuvenism”, susţinând că aceasta „începe să se clatine”.
El a punctat că România nu mai poate funcţiona pe baza unor privilegii imune la realitate şi a cerut magistraţilor să renunţe la „aroganţele instituţionalizate”, dacă îşi doresc respectul societăţii. Reforma, a subliniat liberalul, nu poate exista fără curajul de a deranja „pe cei privilegiaţi”.
În timp ce preşedinta CSM consideră că 11.309 lei este o sumă „mică”, pensia medie în România, potrivit datelor oficiale din 2025, este de aproximativ 2.480 lei. Peste un milion de români trăiesc cu pensii sub 2.000 de lei. Diferenţa este uriaşă, iar percepţia asupra „suficienţei” unui venit variază drastic între categorii sociale.
Magistraţii beneficiază, pe lângă pensii speciale, şi de o serie de privilegii, invocând natura restrictivă a funcţiei lor: nu au voie să adere la partide, nu pot desfăşura alte activităţi comerciale şi trebuie să menţină o conduită ireproşabilă.
Totuşi, întrebarea rămâne: în faţa unei societăţi care cere echitate şi transparenţă, este justificat ca o pensie de 11.000 de lei să fie numită „mică”?
Autor: Roxana Ioniță