România se confruntă cu o realitate demografică inevitabilă: populația îmbătrânește rapid, iar efectele se vor resimți în economie, societate și politică.
Sursă: Canva
România se află în fața unei realități demografice inevitabile: o populație care se îmbătrânește rapid, cu efecte profunde asupra economiei, societății și politicii.
Deși discuțiile despre un „proiect de țară” pentru dezvoltare echilibrată sunt vechi de decenii, țara nu a reușit să elaboreze un plan coerent care să prevină dezechilibrele actuale.
Radu Crăciun, analist economic și director general al BCR Pensii, subliniază că România trebuie acum să se concentreze pe ceea ce el numește „proiectul de țară îmbătrânită”.
Unul dintre principalele obiective pentru sustenabilitatea României va fi menținerea veniturilor persoanelor în vârstă.
„România va deveni o țară bătrână înainte de a fi o țară bogată. Sistemul public de pensii nu se va prăbuși, dar riscul este erodarea fondurilor pentru investiții, educație sau apărare”, avertizează Crăciun.
Pentru a evita colapsul financiar, analistul spune că statul trebuie să mărească baza de contribuabili și să atragă forță de muncă din afara granițelor. În același timp, investițiile în educație și calificare profesională devin esențiale.
„Pensia noastră nu depinde doar de salariul avut, ci de salariile celor care vor plăti pensiile publice. Cu cât vor fi mai puțini și mai puțin calificați, cu atât vor exista mai puține resurse”, afirmă Crăciun.
Românii trebuie încurajați să economisească pe termen lung, însă politicile fiscale actuale nu sprijină acest lucru. De exemplu, facilitățile fiscale pentru contribuțiile la Pilonul III nu au fost actualizate de 18 ani, deși salariul mediu s-a multiplicat de cinci ori.
„Peste jumătate din populație nu pune bani deoparte pentru pensie. În lipsa stimulentelor fiscale, economisirea rămâne la nivel minim”, explică economistul.
Îmbătrânirea populației va pune o presiune uriașă și pe infrastructura medicală. România va avea nevoie de mai mulți specialiști în îngrijire, spitale adaptate și servicii sociale extinse.
„O societate îmbătrânită nu are nevoie doar de pensii mai mari, ci și de servicii medicale și de îngrijire suplimentare. De unde vor veni oamenii și banii pentru asta? E o întrebare la care trebuie să răspundem acum, nu peste 10 ani”, avertizează Crăciun.
Tendințele demografice nu mai pot fi ignorate. În următorul deceniu, România va intra în rândul celor mai bătrâne țări din Europa. „Accelerarea îmbătrânirii României este o certitudine. Nu mai e o proiecție statistică, ci o realitate. Singura întrebare este cum ne pregătim pentru ea”, conchide Radu Crăciun.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) estimează ~ 5,7 milioane de români în străinătate, cifra oficială. Tot DRP estimează că numărul „real” al românilor în afară poate fi mai mare, undeva la 8 milioane.
Aproximativ 12,6% dintre copiii și tinerii români (0-19 ani) trăiesc în alte state ale UE. Numărul este estimat la ~ 592.000 în anul 2018 pentru această grupă de vârstă. Statisticile arată că una din cinci persoane din grupa de vârstă 25-40 de ani locuiește și muncește în străinătate.
Nici statisticile legate de tinerii care au rămas în țară nu arată prea bine. România a urcat de pe locul 10 pe locul 3 în Uniunea Europeană în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani. Rata este de aproximativ 24%, fiind depășită doar de Spania și Suedia.
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
