Bătălia pentru viitor: Grecia vs. România în lupta contra scăderii populației

După criza economică din 2008–2018, Grecia s-a confruntat cu o scădere dramatică a natalității. În 2023, a atins cel mai mic număr de nașteri din ultimele 93 de ani – doar 72.300 de copii. Rata fertilității a scăzut sub 1,4 copii pe femeie, iar populația a început să îmbătrânească rapid.

În fața acestei crize, guvernul grec a anunțat un pachet de măsuri în valoare de 1,6 miliarde de euro, care include:

• Reducerea cu 2% a impozitelor pe venit pentru toate categoriile de venituri.
• Exonerarea totală de taxe pentru familiile cu patru copii sau mai mulți. Familiile mari nu mai plătesc deloc anumite taxe. Practic, statul spune: „Dacă faci 4 copii sau mai mulți, noi nu-ți mai luăm bani pe anumite lucruri.”
• Incentive fiscale pentru tinerii sub 25 de ani cu venituri sub 20.000 de euro. Astfel, tinerii care câștigă puțin primesc reduceri la taxe sau chiar bani înapoi de la stat.
• Sprijin financiar pentru locuitorii din insule și zone rurale. Grecia construiește case ieftine pe terenuri vechi ale armatei și scoate taxele pentru proprietăți în zonele rurale, ca să încurajeze tinerii să se mute la țară. Scopul: să fie mai ușor pentru ei să aibă propriile locuințe și, astfel, să facă copii mai devreme.

Aceste măsuri vor intra în vigoare începând cu 2026 și fac parte dintr-un plan național de 20 de miliarde de euro până în 2035.

Ce face România?

În luna iulie 2025, România a înregistrat un spor natural negativ de -4.886 persoane, cu 14.236 nașteri și 19.122 decese, indicând o continuare a crizei demografice. Populația totală a țării la 1 ianuarie 2025 era de 21,739 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% față de anul anterior.

Cu toate acestea, măsurile guvernamentale sunt limitate și insuficiente:

Fără asigurare sănătate pentru părinți: Părinții aflați în concediu de creștere a copilului nu mai beneficiază de scutire la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Aceștia vor trebui să plătească anual 2.430 de lei pentru a-și păstra calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. Această sumă reprezintă 10% din valoarea a șase salarii minime brute pe economie. Măsura afectează peste 127.000 de părinți care beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului.

Prețuri uriașe la case: Creșterea prețurilor la locuințe, utilități și alimente face ca tinerii să amâne decizia de a avea copii până când ating o stabilitate financiară, care, în multe cazuri, nu vine niciodată.

Stimulente financiare limitate: Deși există programe precum “FamilyStart” care oferă credite subvenționate pentru tinerii care doresc să cumpere o locuință, sumele oferite sunt adesea insuficiente pentru a acoperi costurile reale ale unei locuințe.

Emigrarea pentru oportunități mai bune: Mulți tineri aleg să părăsească România în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite și a unor condiții de viață mai bune, lăsând în urmă o populație îmbătrânită și o forță de muncă redusă.

Urmărește știrile znews.ro și pe Google News