Donald Trump a intentat un proces uriaș de defăimare împotriva The New York Times, acuzând publicația de fabricarea unor afirmații false legate de legăturile sale cu Jeffrey Epstein. Totodată, autopsia oficială confirmă că Epstein s-a sinucis prin spânzurare – rezultatele care reaprind controverse vechi privind circumstanțele morții lui.
Foto: AFP
Procesul depus în Florida se ridică la 15 miliarde de dolari, iar pârâți sunt ziarul The New York Times, patru jurnaliști și editura Penguin Random House. În cererea de chemare în judecată, Donald Trump acuză că articole și o carte, intitulată „Lucky Loser”, scrise înainte de alegerile din 2024, ar fi conținut informații false și defăimătoare. Avocații săi susțin că acestea au fost publicate cu „malice” — adică intenție rău-voitoare și ignorarea deliberată a adevărului.
Un alt punct de dispută este legat de un articol al Wall Street Journal și alte materiale care arătau un desen sau o notă cu caracter sexual atribuită lui Trump, presupus a fi făcută parte dintr-un cadou aniversar pentru Jeffrey Epstein. Fostul președinte afirmă că aceste detalii sunt inventate sau exagerate.
Conform rapoartelor oficiale, Jeffrey Epstein a murit prin sinucidere prin spânzurare, în august 2019, în detenția federală. Autopsia efectuată la acea vreme a confirmat această cauză a morții. Totuși, discuțiile nu s-au încheiat aici. Critici și experți independenți au atras atenția asupra unor fracturi descoperite la nivelul gâtului, la cartilajul tiroidian și osul hioid, care sunt considerate mai frecvente în cazurile de strangulare decât în cele de sinucidere.
Aceste observații au alimentat teorii ale conspirației și suspiciuni că ar fi putut exista o intervenție externă. În ciuda acestor speculații, examinerii medicali și autoritățile federale au respins concluziile alternative și au menținut versiunea oficială: sinucidere, fără dovezi clare de implicare criminală.
Trump susține că articolele și cărțile contestate i-au afectat nu doar imaginea publică, ci și activitatea economică și reputația în afaceri. De aceea, cere ca The New York Times să fie tras la răspundere pentru pagube financiare și morale. Cazul ridică însă o întrebare delicată: cât de departe pot merge jurnaliștii în documentarea și prezentarea unor informații, fără a risca acuzații de defăimare, mai ales într-un context politic tensionat?
Procesul actual nu este singurul de acest tip. Trump a intentat deja o altă acțiune, de 10 miliarde de dolari, împotriva Wall Street Journal și a magnatului Rupert Murdoch, pentru materiale care făceau referire la legăturile sale cu Epstein.
Dosarul va fi analizat de tribunalele din Florida, unde Trump va trebui să demonstreze că jurnaliștii au acționat cu „malicie” și au publicat informații despre care știau că sunt false sau au ignorat adevărul cu bună știință. Dacă instanța îi va da dreptate, despăgubirile cerute ar putea fi semnificative.
Pe măsură ce procesul avansează, atenția va fi concentrată asupra probelor prezentate — documente, înregistrări, corespondență sau alte materiale capabile să confirme sau să infirme acuzațiile. Dincolo de latura juridică, cazul are și o dimensiune politică: Trump își consolidează retorica împotriva „presei mincinoase”, folosind procesul pentru a întări ideea că este ținta unei campanii de discreditare. În același timp, criticii avertizează că astfel de acțiuni în instanță pot avea un efect de intimidare asupra jurnalismului de investigație.
Procesul intentat de Donald Trump împotriva The New York Times depășește granițele unui litigiu civil. Este o confruntare între dreptul la imagine și libertatea presei, amplificată de controversele încă vii din jurul morții lui Jeffrey Epstein. Întrebările rămân deschise: câtă responsabilitate le revine instituțiilor media atunci când abordează subiecte sensibile și cât de departe poate merge un politician în apărarea reputației sale?
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
