În Japonia, unde serviciile sunt considerate parte firească a experienței, bacșișul nu a făcut niciodată parte din cultură. Totuși, afluxul de vizitatori străini aduce cu sine obiceiuri occidentale, iar angajații din restaurante ajung să se plângă că nu știu cum să gestioneze situația. Între cutii de bacșiș, aplicații mobile și discuții aprinse pe rețelele sociale, Japonia se confruntă cu dilema dacă să accepte sau nu acest gest.
Turiștii și bacșișul – o confuzie culturală
Presiunea a crescut odată cu numărul vizitatorilor care încearcă să ofere bani în plus pentru serviciile primite la restaurant. Deși gestul este văzut ca un semn de apreciere în multe țări, în Japonia provoacă stânjeneală și chiar nemulțumiri.
Un lanț de restaurante tradiționale, prezent la nivel național, a fost nevoit să instaleze cutii pentru bacșiș lângă casele de marcat, după ce personalul nu știa cum să răspundă clienților străini. Banii strânși – câteva zeci de mii de yeni lunar – sunt trecuți ca venituri și folosiți pentru beneficii acordate angajaților.
Inițiativa a stârnit însă critici. O parte dintre clienți consideră că bacșișul riscă să devină o normă și să strice specificul japonez al ospitalității gratuite. Pe rețelele de socializare au apărut întrebări legate de transparența folosirii sumelor: „Ajung banii la angajați sau rămân la companie?”
Nemulțumirea exprimată direct – „Nu vrem să fie introdusă cultura bacșișului în Japonia” – arată rezistența localnicilor la un model considerat străin spiritului nipon.
De la „bani pentru ceai” la taxe de serviciu
Profesorul Yoshiyuki Ishizaki, expert în turism, amintește că Japonia a avut în trecut o formă de bacșiș – „banii pentru ceai” oferiți personalului din hanuri. Aceasta a dispărut în anii ’60, când au fost introduse taxe de serviciu fixe, mai ales după Jocurile Olimpice de la Tokyo din 1964.
Astăzi, unele hoteluri și restaurante de lux includ încă o taxă de 10-15%, dar bacșișul ca gest individual a rămas absent. Tentative precum cea a lanțului Chibo, care a încercat să implementeze sistemul în 1992, au eșuat rapid.
Compania Dinii Inc. a găsit o cale modernă: o funcție în aplicația sa de comenzi care permite adăugarea unui bacșiș de până la 25% din notă. Sistemul este disponibil în circa 900 de restaurante, în special în zonele turistice din Tokyo și Osaka.
Proprietari ca Takashi Waki, din Osaka, văd partea plină a paharului: bacșișurile sunt folosite pentru reuniuni ale personalului și sporesc motivația angajaților.
Salarii mici și lipsă de personal
Problema de fond rămâne însă nivelul redus al salariilor. Datele Ministerului Muncii arată că lucrătorii din sectorul hotelier și alimentar câștigă în medie 269.500 yeni pe lună (aproximativ 1.832 dolari), cel mai puțin dintre toate industriile.
Profesorul Ishizaki atrage atenția că productivitatea muncii nu poate crește dacă ospitalitatea este privită ca „gratuită”. Soluția, spune el, nu este adoptarea bacșișului, ci includerea costurilor serviciilor în prețurile afișate și distribuirea corectă a profitului către angajați.
Autor: Roxana Ioniță
Comentarii 1