Nicușor Dan a depus jurământul la Parlament: „Pentru moment, singura mea preocupare este deficitul”

Președintele ales Nicușor Dan a depus luni jurământul în Parlament, apoi va merge la Palatul Cotroceni pentru ceremonia de învestire și preluare a mandatului, ultimul pas înainte de a-și începe oficial mandatul câștigat în turul doi al alegerilor prezidențiale, în fața lui George Simion.

În discurs, Nicușor Dan a conturat viziunea sa asupra direcțiilor majore de reformă pentru România, subliniind urgența formării unui guvern sprijinit de o majoritate parlamentară care să poată implementa măsuri fiscale responsabile pentru reducerea deficitului bugetar. A făcut apel la implicarea activă a societății civile și a partidelor în sprijinul interesului național și a prezentat un amplu program de reforme pe termen lung, vizând domenii-cheie precum administrația, economia, sănătatea, educația, justiția, mediul, cultura, politica externă, relațiile cu Moldova și diaspora.

La ceremonie au participat și foștii președinți ai României, Emil Constatinescu și Traian Băsescu. Alături de ei au fost Patriarhul Daniel, șeful Bisericii Ortodoxe Române, dar și membri Casei Regale Române, Principesa Margareta și Principele Radu.

Discursul integral al lui Nicușor Dan la începutul mandatului:

Vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Societatea și-a demonstrat ei însăși că este vie și puternică.

Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, în limitele statului de drept, și vă invit să continuați să fiți implicați pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului, pentru ca acesta să se reformeze.

Pe termen scurt, avem problema deficitului. Statul cheltuiește prea mult față de ce își permite. Acesată chestiune poate pune în discuție stabilitatea socială.

Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară, care să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie.

E în interesul național ca România să transmită mediului investițional un mesaj de deschidere și predictibilitate.

Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României. Sunt convins că românii vor evalua în consecință.

Pe termen lung, avem nevoie de o reformă temeinică:

Este nevoie să reducem birocrația și să digitalizăm, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială.

În ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fioscallă, să reducem cheltuielile statului, să avem o guvernanță profesionistă la companiile de stat.

Trebuie să finanțăm un sistem coerent de irigații, să simplificăm accesul la fondurile europene și să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.

E nevoie de digitalizarea întregului sistem de sănătate, de o strategie de investiții în infrastructura sanitară, de extinderea centrelor pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor.

În ce privește educația, e nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, e nevoie să stimulăm gândirea critică, să corelăm învățământul cu piața muncii, să investim în educația timpurie și este esențial să prevenim abandonul școlar.

În ce privește justiția, e nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție, este nevoie de reforma Inspecției Judiciare, de reducerea timpului de soluționare a dosarelor, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și să reflectăm la legea CCR.

În ce privește mediul, e nevoie de reformarea instituțiilor de reglementare și control, de reforma Romsilva, de o preocupare privind dezvoltarea urbană și de stimularea gestionării eficiente a deșeurilor.

În ce privește zona culturală, e nevoie de un program național de acces la cultură, de susținerea culturii contemporane, de punerea în valoare a patrimoniului național.

În zona socială, e nevoie de simplificarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltare unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii.

În ce privește politica externă, este nevoie de consolidarea relațiilor trans-atlantice, parteneriatul strategic cu SUA, participarea la dialogul între UE și NATO.

Participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea procentului din PIB pentru apărare, participarea activă în procesul de decizie la nivelul UE.

În ce privește Moldova, sprijinirea parcursului european, consolidarea și extinderea proiectelor comune, continuarea schimburilor culturale și funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți – mvămile și autoritatea pentru cetățenie.

În ce privește diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se reîntoarcă acasă, să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în parlament pentru diaspora.

Acestea sunt prioritățile pentru anii care vin.

România are în România, în diaspora, în Moldova, oameni muncitori, cinstiți, de bun simț, are meseriași care au dovedit, oameni de afaceri care au dovedit.

Trebuie ca toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun. Toți împreună nu putem să nu reușim!

Ce au transmis foștii președinți ai României în discursurile de învestitură

Toți președinții României și-au folosit discursul de învestitură pentru a-și contura direcțiile de acțiune și prioritățile mandatului, reflectând contextul politic și economic al momentului.

1. Ion Iliescu a pus accent pe nevoia de stabilitate și pe o tranziție pașnică de la regimul comunist. A promovat o reformă economică graduală, evitând terapia de șoc. În al doilea mandat, a abordat temele integrării în NATO și UE, deși cu o anumită reținere față de modelul capitalist occidental.
2. Emil Constantinescu și-a centrat mesajul pe lupta împotriva corupției și pe necesitatea de a reforma sistemul politic. A susținut o reformă economică rapidă, bazată pe privatizare și atragerea investițiilor străine, precum și apropierea de structurile euro-atlantice, inclusiv NATO și UE.
3. Traian Băsescu a avut un ton direct și critic la adresa sistemului. A pledat pentru independența Justiției și combaterea corupției, încurajând totodată antreprenoriatul și consolidarea parteneriatului cu Occidentul. În timpul crizei din 2009, a adoptat măsuri de austeritate care au generat ample nemulțumiri publice.
4. Klaus Iohannis a intrat în funcție sub deviza „România lucrului bine făcut”, iar în al doilea mandat a promovat proiectul „România educată”, subliniind importanța formării tinerilor ca cetățeni activi. A susținut ideea unor spitale și școli curate, moderne și bine dotate, cu personal calificat și motivat. Cu toate acestea, România a continuat să înregistreze cea mai mare rată de abandon școlar din UE. În plan extern, Iohannis a trebuit să gestioneze criza generată de invazia Rusiei în Ucraina.

Urmărește știrile znews.ro și pe Google News