Marlon Wayans a anunțat că lucrează la „White Chicks 2”, iar generația Z pare încântată. Totuși, filmul original a fost criticat pentru umorul său bazat pe stereotipuri rasiale și de gen.
sursa: IFC Center
La douăzeci de ani de la lansarea primei comedii „White Chicks”, Marlon Wayans a confirmat că o continuare este „în pregătire”. În timp ce pe rețelele sociale fanii tineri, mulți născuți după 2000, se declară entuziasmați, criticii de film și publicul mai matur amintesc că pelicula din 2004, deși devenită cult, se bazează pe glume considerate astăzi problematice. „White Chicks” e un exemplu rar de film care a inversat raportul rasial prin comedie, dar fără ca publicul să reacționeze cu aceeași indignare ca în cazurile de „whitewashing”.
Lansat în 2004, „White Chicks” îi are în rolurile principale pe Marlon și Shawn Wayans, doi agenți FBI care se deghizează în femei albe pentru a prinde un grup de răpitori. Filmul a fost un succes comercial uriaș, dar și o țintă ușoară pentru critici.
La vremea respectivă, publicul a văzut în el o comedie absurdă, cu scene exagerate și replici memorabile. Dar revăzut azi, prin filtrul dezbaterilor despre reprezentare și rasă, filmul pare să atingă zone sensibile: parodiază feminitatea albă, standardele de frumusețe și superficialitatea din cultura pop americană.
„White Chicks” a fost adesea apărat de fani pentru că „râde de toată lumea”: albi, negri, ruși, bărbați și femei. Totuși, filmul mizează pe ideea că e amuzant să vezi doi bărbați de culoare care imită femei albe, iar pentru unii critici, tocmai acest contrast ridică probleme.
Dacă ar fi fost invers, adică un actor alb jucând o femeie de culoare, ar fi fost considerat inacceptabil. Faptul că „White Chicks” scapă de critici se datorează probabil percepției că „rasismul inversat” e mai puțin grav.
Surprinzător, mulți dintre tinerii din generația Z, care au văzut filmul pe platforme de streaming, îl consideră o comedie „iconică”. Pe TikTok și X (fostul Twitter), scenele din „White Chicks” sunt refăcute în clipuri virale, iar replica „Yo, hold my poodle!” e din nou populară.
Pentru mulți tineri, filmul nu e o comedie ironică despre rasă, ci pur și simplu un umor specific anilor 2000. Într-o cultură dominată de corectitudinea politică, „White Chicks” pare o evadare într-un timp în care comedia era mai liberă chiar dacă uneori era greșită.
Dacă „White Chicks 2” va deveni realitate, e aproape sigur că va stârni discuții aprinse. Publicul s-a schimbat, iar Hollywood-ul e mai atent ca oricând la reprezentare. Întrebarea este dacă Wayans va reuși să păstreze spiritul nebunesc al originalului fără a repeta greșelile trecutului.
Poate că, de data aceasta, filmul nu va mai fi doar o comedie cu peruci blonde și glume facile, ci o reflecție asupra modului în care ne raportăm la rasă, gen și umor în 2025.
Autor: Roxana Ioniță
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
