Din dorința de a provoca, de a comenta realitatea socială sau pur și simplu de a atrage atenția, Vogue a publicat de-a lungul timpului coperți care au iscat reacții puternice. De la acuzații de rasism și lipsă de gust până la critici devastatoare privind calitatea artistică, revistei nu i-a lipsit niciodată controversa. Iată câteva dintre cele mai discutate coperți din istoria Vogue.

André J și Carolyn Murphy, o provocare de gen (2007)

Cu un an înainte, Vogue a surprins lumea modei printr-o copertă realizată de fotograful Bruce Weber, care i-a adus împreună pe modelul Carolyn Murphy și pe André J, un promotor de petreceri cunoscut pentru stilul său androgin. Imaginea lui André, un bărbat cu barbă îmbrăcat în haine feminine, a fost privită de unii ca o celebrare a diversității și a fluidității de gen, iar de alții ca o provocare inutilă.

Controversa nu a venit neapărat din alegerea subiectului, ci din reacția publicului tradițional, care nu era obișnuit să vadă pe coperta Vogue o expresie atât de liberă a identității de gen. În timp, această imagine a fost revalorizată drept una curajoasă, marcând o etapă importantă în deschiderea revistei către incluziune și nonconformism.

Comentariul politic prost inspirat al Vogue Italia (2007)

În 2007, Vogue Italia a decis să facă o declarație politică printr-o ședință foto inspirată de războiul din Irak. Intenția revistei era să comenteze ororile conflictului, însă rezultatul a fost perceput ca fiind lipsit de empatie. Coperta și fotografiile interioare au fost descrise de critici drept „de un gust revoltător”, fiind acuzate că transformă tragedia reală a războiului într-un decor estetic.

Publicul și presa au condamnat revista pentru exploatarea suferinței umane în scopuri comerciale. Mulți au considerat că Vogue Italia a depășit o limită morală, confundând arta cu oportunismul vizual. Chiar dacă unii au apărat ideea ca o formă de comentariu artistic, majoritatea a privit materialul drept o greșeală de proporții.

LeBron James, Gisele Bündchen și coperta acuzată de rasism (2008)

În 2008, Vogue SUA a lansat o copertă cu starul NBA LeBron James și supermodelul Gisele Bündchen, care a provocat un val uriaș de critici. Fotografia îl prezenta pe LeBron într-o postură agresivă, cu gura deschisă și ținând-o pe Gisele într-o poziție vulnerabilă, amintind, potrivit unora, de afișele de război sau de filmele vechi în care bărbații de culoare erau portretizați ca amenințători.

Mulți cititori au acuzat revista de rasism, considerând că imaginea perpetuează stereotipul periculos al bărbatului de culoare „violent” și al femeii albe „neajutorate”. Deși Vogue a negat orice intenție discriminatorie, coperta a rămas una dintre cele mai criticate din istoria publicației, fiind încă discutată ca exemplu clasic de lipsă de sensibilitate culturală.

Timothée Chalamet – „cea mai proastă copertă din istoria Vogue” (2025)

Pentru numărul din decembrie 2025, considerat a fi ultima ediție semnată de Anna Wintour după 37 de ani la conducerea revistei, Vogue l-a ales pe actorul Timothée Chalamet drept starul copertei. Fotografiat de Annie Leibovitz și îmbrăcat integral în Celine, Chalamet ar fi trebuit să reprezinte eleganța noii generații. În schimb, coperta a fost rapid catalogată drept un eșec vizual, mulți critici acuzând-o că pare realizată „de un copil care a descoperit Photoshop”.

Reacțiile au fost neașteptat de dure. Pe forumurile dedicate modei, utilizatorii au descris imaginea ca fiind „groaznică”, „penibilă” și „cea mai urâtă copertă din istoria Vogue”. Ce trebuia să fie o încoronare a carierei lui Wintour s-a transformat într-o avalanșă de ironii și dezamăgiri, marcând un final de epocă amar pentru una dintre cele mai influente reviste din lume.

Autor: Roxana Ioniță