România riscă să piardă o parte importantă a identității sale culturale: limba. Potrivit unui studiu recent, în maximum 30 de ani, peste 25% dintre românii din diaspora nu vor mai vorbi românește.
Cu alte cuvinte, aproximativ 1 din 4 români stabiliți peste hotare își va pierde legătura lingvistică cu țara de origine.
România, țara cu cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană
România deține deja un „trist record”: este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai mare diasporă raportată la populație. Se estimează că între 5 și 7 milioane de români trăiesc în afara granițelor, reprezentând aproape o treime din populația activă a țării.
Acest exod masiv, început după 1990 și accelerat după aderarea la UE, a dus la formarea unor comunități numeroase în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau Statele Unite. Însă, odată cu trecerea anilor, păstrarea limbii române devine din ce în ce mai dificilă.
Pierderea limbii – un proces generațional
Fenomenul este vizibil în aproape toate comunitățile:
- Prima generație de emigranți – vorbește româna, deși uneori o alterează cu expresii din limba țării de adopție.
- A doua generație – folosește româna din ce în ce mai puțin, combinând-o cu limba locală și ajungând adesea să nu mai scrie corect.
- A treia generație – în majoritatea cazurilor, nu mai vorbește deloc limba română.
Astfel, în mai puțin de o viață de om, limba română riscă să devină o limbă „străină” chiar pentru copiii și nepoții românilor plecați.
Cine poate salva limba română în diaspora?
Instituțiile statului român, prin programe educaționale și proiecte culturale, au încercat să sprijine păstrarea limbii materne. Totuși, eforturile sunt insuficiente. Specialiștii atrag atenția că doar implicarea familiilor poate face diferența: părinții și bunicii sunt cei care trebuie să vorbească românește acasă, să transmită povești, cântece și tradiții.
O pierdere mai mare decât pare
Pierderea limbii nu înseamnă doar dificultăți de comunicare, ci o ruptură de identitate. Limba este un element esențial al culturii și al apartenenței naționale. Dacă trendul actual continuă, peste câteva decenii, România ar putea descoperi că milioane de români din diaspora nu se mai pot conecta prin cuvinte la țara de origine.
Comentarii 1