Atât musulmanii, cât și creștinii ortodocși au perioade de post primăvara. Iar anul acesta, se și suprapun parțial.
Atât musulmanii, cât și creștinii ortodocși au perioade de post primăvara. Iar anul acesta, se și suprapun parțial.
Ambele posturi implică schimbarea alimentației și comportamentului, însă diferă în ceea ce privește scopurile spirituale pe care le urmăresc.
Luna Ramadan este o perioadă sacră, în care musulmanii celebrează revelația Coranului către Profetul Muhammad. Conform Coranului, spiritele rele sunt legate și influențele sunt limitate. Astfel, musulmanii au ocazia să se concentreze mai mult pe rugăciune și purificare spirituală.
Perioada de Ramadan variază anual cu aproximativ 10 zile, datorită calendarului lunar islamic. Astfel, în 2033, luna Ramadan se va încheia chiar în ziua de Crăciun.
Pe parcursul a 30 de zile, musulmanii țin post negru de dinainte de răsărit până la apus, fără mâncare și fără apă. Profetul Muhammad, spune într-un hadith, în Coran: „Când deosebiți ața neagră de cea albă”, metaforic, face referire la diferența dintre noapte și zi.
Înainte de răsărit, musulmanii iau o masă, numită Sahur. Dacă ești în Turcia în timpul Ramadanului și auzi tobele bătând la ora 4 dimineața, să nu te alarmezi. Este un obicei din timpul Imperiului Otoman, menit să trezească locuitorii pentru a lua masa.
Iftar este masa de seară cu care musulmanii încheie postul zilnic, în timpul lunii Ramadan. Postul se încheie la apusul soarelui, iar tradiția spune că este recomandat să se înceapă cu apă și curmale, așa cum a făcut Profetul Muhammad.
Cuvântul “Iftar” vine din arabă (إفطار, ifṭār) și înseamnă „întreruperea postului”. Derivă din verbul “faṭara”, care înseamnă „a rupe” sau „a întrerupe”.
De pe masă, nu lipsește nici, pita Ramadan, care este mai mare decât de obicei și are o formă distinctă. Adesea este presărată cu susan. Pita este un simbol al ospitalității și al generozității și este împărțită cu familia, prietenii și cei nevoiași în timpul mesei de Iftar.
La sfârșitul mesei, gazda oferă un mic cadou invitaților, care se numește Diş Kirası (diș kirasâ) și se traduce literal prin „chiria dinților”.
Este o tradiție veche din perioada otomană și simbolizează recunoașterea sacrificiului participanților care au postit pe parcursul zilei și au ales să împărtășească masa cu gazda, care prin oferirea mesei, îndeplinește o faptă bună, iar Allah îi va răsplăti bunătatea.
Una dintre practicile credincioșilor este recitarea zilnică a Coranului, mai ales că, în această perioadă, este celebrată relevarea cărții sfinte. Ea are peste 600 de pagini, iar dacă este împărțită în 30 de zile, înseamnă că poți citi aproximativ 20 de pagini pe zi.
Pe lângă cele cinci rugăciuni zilnice, musulmanii participă la rugăciuni speciale de noapte, numite Tarawih, care sunt efectuate în grup, la moschee.
Zakat (caritatea obligatorie) și Sadaqa (caritatea voluntară) sunt practici ale musulmanilor în timpul lunii Ramadan.
Astfel a luat naștere tradiția “askıda ekmek” în Turcia, care se practică în special în timpul lunii Ramadan. Traducerea literală ar fi “pâine agățată”. Este o tradiție de caritate și solidaritate prin care oamenii cumpără pâine pentru cei nevoiași. Aceste pâini, deja plătite, sunt lăsate în pungi pe zidurile brutăriilor sau la moschei, astfel încât oricine are nevoie să le poată lua gratuit. Este un gest simplu, dar important, care ajută comunitatea și oferă sprijin celor aflați în dificultate.
Dacă ai prieteni musulmani care țin post poți să le urezi: „Ramadan Kareem” sau ”Ramadan Mubarak”.
Autor: Suheila Ismail