Unică în lume, România găzduiește singura moschee ce poartă numele unui creștin și singura care îmbină elemente arhitecturale neo-românești cu cele bizantine și otomane.
Unică în lume, România găzduiește singura moschee ce poartă numele unui creștin și singura care îmbină elemente arhitecturale neo-românești cu cele bizantine și otomane.
Este vorba despre Moscheea Carol I, din Constanța sau cum îi spun etnicii turci, Kral Camii, adică Camil Regelui.
Este singura moschee din lume care poartă numele unui rege creștin — Carol I al României, ceea ce o face cu adevărat unică, deoarece în mod normal moscheele sunt numite după lideri sau figuri islamice. De exemplu, Moscheea „Esmahan Sultan” din Mangalia, cel mai vechi lăcaș de cult musulman din România, este dedicată fiicei unui sultan otoman.
După ce Dobrogea a devenit parte a României, în urma Războiului de Independență din 1877-1878, regele Carol I a inițiat și susținut construirea unei moschei pentru comunitatea de turci și tătari din zonă.
Moscheea Carol I a fost construită între 1910 și 1913 pe locul vechii geamii „Mahmudie”, ridicată între 1822 și 1823 în timpul Sultanului Mahmud al II-lea și demolată din cauza degradării.
În 1841, H.C. Andersen, amintește „Memorii de Călătorie” cum arăta moscheea, turcii, dar și atmosfera vremii din orașul care se numea pe atunci, Köstance.
„Minaretul singurei moschei, pe jumătate dărâmată, era din scânduri văruite. Firește că nu lipsea o cafenea, însă aspectul ei era, ca și al mușteriilor, foarte neîngrijit; aici, pe veranda de lemn, se întinseseră câțiva turci care-și fumau pipa, își beau cafeaua și nu păreau deloc să ne ia în seamă pe noi, străinii.
Câțiva bărbați zdrențăroși, cu barbă lungă, turban, caftan și papuci de șafian umblau pe stradă, culegând bălegar pentru foc; lemn de foc nu se găsește pe-aici pe o bdistanță de mai multe mile.”
Secolul următorul, regele Carol I, ca semn de respect față de comunitatea musulmană din Constanța a ridicat pentru comunitate o nouă moschee în același loc. Arhitectura moscheii combină stiluri neo-egiptean, neo-bizantin și neo-românesc, fiind inspirată de moscheea din Konya și Alhambra din Granada.
Ceea ce o face unic în lume sunt elemente neo-românește, cu spirală și arcadă cu elemente vegetale.
Pe faianță se găsesc motive românești, ca steaua nordului și brazii, arhitectul dorind să amintească de doina lui Eminescu, în care spune: „Codru-i frate cu românul”.
Covorul din Moscheea Carol I este o piesă de patrimoniu realizată manual în atelierul din Hereke, Turcia, timp de aproximativ 17 ani. Donat în 1909 de sultanul Abdul Hamid al II-lea comunității musulmane de pe insula Ada Kaleh, acest covor a fost folosit ca obiect de cult în geamia insulei, fiind interzis a se călca pe el încălțat.
După evacuarea insulei în 1965, pentru construirea Hidrocentralei Porțile de Fier I, covorul a fost mutat la Moscheea Carol I din Constanța, unde se află și astăzi. Covorul a fost realizat special pentru moscheea de pe insulă și este mult prea mare pentru a fi folosit în Moscheea Carol I. Din acest motiv, el este expus doar pentru vizitatori.
Cu o vechime de peste 200 de ani, este considerat cel mai mare covor oriental din Europa li are dimensiuni de aproximativ 14 metri lungime și 9 metri lățime și o greutate de circa 490 kg.
Surse foto: ZNews
Autor: Suheila Ismail
Urmărește știrile znews.ro și pe
Google News
