România înregistrează un ritm fără precedent în construcția de autostrăzi și drumuri expres, apropiindu-se de recorduri istorice după aderarea la Uniunea Europeană.
În 2025 au fost deschiși aproximativ 146 km de autostrăzi și drumuri expres, iar pentru 2026 se estimează până la 250 km noi, cel mai mare număr de la aderarea la UE.
La final de 2025, România dispunea de aproximativ 1.422 de kilometri de autostrăzi deja deschiși traficului. Pe lângă acest total, mai sunt în construcție peste 830 km, cu perspective de finalizare în următorii 3–4 ani, ceea ce ar putea duce rețeaua la peste 2.255 km.
Cele mai importante proiecte sunt:
- Autostrada Moldovei (A7)
- Centura Bucureștiului (A0)
Printre segmentele așteptate se numără:
- tronsoane din Autostrada A1 între Tigveni – Curtea de Argeș și Margina – Holdea,
- sectoare din A3 pe axa Nădășelu – Poarta Sălajului,
- porțiuni din A8 Târgu Mureș – Ungheni, conectând regiunile centrale cu granița de nord‑est.
Densitatea, punctul slab: România încă stă prost în Europa
Deși România avansează la numărul total de kilometri de autostradă, situația se schimbă radical când vine vorba de densitatea rețelei raportată la suprafața țării.
România are în jur de 6 km de autostradă la 1.000 km², unul dintre cele mai mici niveluri din Europa. Chiar și cu extinderea previzionată până în 2029, această densitate ar putea urca doar spre aproximativ 10 km la 1.000 km².
Pentru comparație:
- Ungaria ➝ aproximativ 19,35 km de autostradă / 1.000 km²
- Polonia ➝ peste 16 km de autostradă / 1.000 km²,
- Elveția ➝ ~33–37,5 km de autostradă / 1.000 km², una dintre cele mai dense rețele din Europa.
În total, Europa are circa 77.000 km de autostrăzi, iar cei mai mulți kilometri sunt în Spania (16.000 km), Germania (14.000 km) și Franța (12.000 km).
