Reacția Recorder, după comunicatul Curții de Apel București
Redacția Recorder a publicat marți, 6 ianuarie 2026, un răspuns dur la comunicatul emis de Curtea de Apel București (CAB), document semnat de președinta instanței, Liana Arsenie.
Potrivit Recorder, informarea transmisă de CAB conține „o serie de minciuni și manipulări prin omisiune”, fiind o nouă tentativă a conducerii instanței de a-și repara imaginea afectată de documentarul Justiție capturată, material care a adunat milioane de vizualizări și a generat proteste și reacții fără precedent în rândul magistraților.
Recorder: „Instanța a fost solicitată, dar a refuzat dialogul”
Unul dintre punctele centrale ale disputei vizează afirmația CAB potrivit căreia instanța nu ar fi fost solicitată să-și exprime punctul de vedere înainte de difuzarea documentarului.
Recorder contrazice direct această susținere și afirmă că, în timpul documentării, a trimis cereri de interviu către:
- Liana Arsenie, președinta CAB
- Adriana Pencea, vicepreședinte
- Sabina Adomniței, membră a conducerii
Toate solicitările au fost refuzate, iar Recorder susține că deține dovezi scrise în acest sens. Jurnaliștii atrag atenția că tocmai una dintre judecătoarele care au refuzat interviul semnează acum comunicatul în care se afirmă că „instanța nu a fost solicitată”.
Comunicarea unilaterală, acuzată ca instrument de manipulare
Recorder critică dur stilul de comunicare al CAB, despre care spune că evită dialogul public real și preferă comunicate unilaterale, în care presa nu poate pune întrebări sau cere clarificări.
Jurnaliștii subliniază că, dincolo de apariția documentarului, contextul este mult mai amplu:
- proteste de stradă
- mărturii publice ale unor magistrați
- discuții la nivelul Președinției
- o scrisoare deschisă semnată de peste 900 de oameni din sistemul judiciar
În acest context, Recorder consideră că prezentarea situației exclusiv ca o „emoție publică artificială” reprezintă o minimalizare gravă a problemelor semnalate.
Cazul Vanghelie și disputa privind prescripția faptelor
Un capitol important din reacția Recorder vizează modul în care CAB explică modificările repetate ale completurilor de judecată, inclusiv în dosarul fostului primar Marian Vanghelie.
Conducerea CAB susține că schimbările sunt irelevante, întrucât faptele ar fi fost deja prescrise când dosarul a ajuns pe rolul instanței, în 2021. Recorder acuză însă o manipulare flagrantă, explicând că:
- în 2021, prescripția se calcula diferit față de interpretarea stabilită abia în 2025
- Tribunalul București îl condamnase pe Marian Vanghelie la 11 ani și 8 luni de închisoare
- dosarul mai avea ani până la prescriere conform legislației în vigoare la acel moment
Potrivit Recorder, dacă judecata s-ar fi finalizat înainte de vara lui 2024, condamnarea ar fi rămas definitivă.
Modificările de completuri, sub semnul întrebării
Recorder contestă și justificările CAB privind cele 361 de modificări ale completurilor de judecată din ultimii trei ani, dintre care 144 ar fi fost motivate de „integrarea judecătorilor nou-veniți”.
Jurnaliștii atrag atenția că această motivație:
- nu apare explicit în legislație
- permite intervenții administrative discreționare
- afectează principiul repartizării aleatorii și continuitatea completului
În documentar sunt prezentate cazuri concrete în care judecători au fost scoși din dosare importante de corupție cu puțin timp înainte de pronunțarea soluției.
Lipsa de transparență și hotărârile ascunse
Un alt punct sensibil semnalat de Recorder este faptul că, din 2022, pe site-ul CAB nu mai sunt publicate hotărârile Colegiului de Conducere. Modificările de completuri, delegările și încetările de delegări s-au făcut, potrivit jurnaliștilor, „în spatele ușilor închise”.
Recorder solicită public conducerii CAB să facă publice aceste documente, invocând chiar principiul transparenței pe care instanța îl menționează în propriul comunicat.
Invitația la dialog rămâne deschisă
La finalul reacției sale, Recorder transmite că invitația la interviu adresată conducerii Curții de Apel București rămâne valabilă. Jurnaliștii susțin că doar un dialog deschis, cu întrebări și răspunsuri directe, poate clarifica acuzațiile grave ridicate de documentarul „Justiție capturată” .
