Surse: Aproape 100 de măsuri discutate de partide – reduceri de beneficii, taxe mai mari și tăieri pentru angajații la stat și studenți

Cele patru partide care intenționează să formeze o coaliție de guvernare — PSD, PNL, USR și UDMR — au analizat în ultimele săptămâni o listă extinsă de măsuri menite să reducă cheltuielile publice și să crească veniturile bugetare.

Din acest set de propuneri, liderii politici sau viitorul guvern vor trebui să selecteze soluțiile necesare pentru a ține sub control deficitul bugetar din acest an. Profit.ro a obținut un document de lucru ce conține aceste măsuri, printre care se numără reduceri de sporuri și beneficii din sectorul public, eliminarea unor facilități fiscale, creșteri de taxe, precum și modificări importante în sistemul de TVA și impozitare.

Sub presiunea deficitului: România, obligată să ia măsuri fiscale dure pentru a evita sancțiuni europene

Anul trecut, România a avut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: aproape 9,3% din PIB, conform standardelor europene. În 2025, ținta este să scadă acest deficit la 7%. Însă, fără măsuri noi, Comisia Europeană estimează că vom ajunge din nou la un deficit mare, de 8,6%.

Pentru a evita acest scenariu, Guvernul trebuie să aducă mai mulți bani la buget — în jur de 25 de miliarde de lei în plus anul acesta — printr-o reformă fiscală cerută atât de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și de acordul pe șapte ani cu Comisia Europeană. Această reformă prevede modificări de taxe și impozite care să ajute la reducerea deficitului sub 3% din PIB în anii următori.

Conform planului, noile măsuri ar fi trebuit să fie aplicate din aprilie 2025, dar Guvernul le-a amânat, din cauza contextului electoral și a reticenței față de deciziile nepopulare.

Măsuri suplimentare în discuție: taxe mai mari pentru firme, proprietăți și pensii peste 4.000 de lei

Între timp, pe lista de propuneri s-au adăugat și alte măsuri cu impact direct asupra populației și companiilor. Printre acestea se numără: creșterea TVA-ului general de la 19% la 21%, majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%, precum și taxarea proprietăților în funcție de valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2026 — măsură deja prevăzută în lege, dar amânată anul trecut. De asemenea, se discută și aplicarea contribuției la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 4.000 de lei.

Măsuri controversate (disensiuni între partide)

Există mai multe măsuri asupra cărora partidele nu au avut o poziție unitară. Printre cele mai notabile:

• Indemnizația de hrană doar pentru cei cu salarii sub 6000 lei brut:
  • PSD și USR susțin, dar PNL se opune – motivul pare a fi pragul de „6000 net” pe care îl preferă PSD și USR.
• Taxă de solidaritate pentru venituri peste 10.000–17.300 lei:
  • PSD și USR se opun, PNL susține, UDMR ezită (?).
  • Această taxă este una dintre cele mai controversate fiscal.
• TVA de 19% pentru fotovoltaice:
  • USR se opune, restul partidelor o susțin.
  • Aici vedem o divergență ideologică privind politicile de mediu.
• Accize pe tutun:
  • PSD și PNL spun NU, USR spune DA.
  • Probabil influențată de considerente populare/electorale vs. sănătate publică.
• Impozit standard cluburi și baruri:
  • USR cere un impozit de 30%, restul susțin variantă standard (probabil 16%).