Ultima săptămână ne-a adus în atenție două moțiuni de cenzură. Una dintre ele chiar la noi acasă împotriva Guvernului Bolojan, iar cealaltă, în fața tuturor, în cadrul Comisiei Europene. Ce au în comun aceste două moțiuni? Ambele vin din partea AUR.
În cazul moțiunii de cenzură înaintată împotriva CE, cel care a inițiat-o este eurodeputatul Gheorghe Piperea, din partea AUR. Votul de pe 10 iulie a avut un rezultat negativ: 175 de voturi pentru, 18 abțineri și 360 împotrivă. Așa cum era de așteptat, moțiunea nu a strâns numărul de voturi necesar, adică două treimi, însă a atras și reacții chiar de la colegii din același grup.
Nicola Procaccini, copreședinte al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din care face parte și AUR, a criticat moțiunea, a numit-o „o greșeală ” și „un cadou politic pentru adversarii noștri”. A clarificat că Frații Italiei, cel mai mare partid din grup, va vota împotrivă.
„Din păcate, unora le place să piardă și acasă, și aici. Mie nu,” a delcarat Nicola Procaccini în cadrul dezbaterii plenare cu o aluzie la partidul AUR, al cărui candidat la președinție, George Simion, a pierdut turul doi în fața lui Nicușor Dan.
Astfel, pe plan local, parlamentarii AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva Executivului pe care au intitulat-o „Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”.
Asemănător cazului din Parlamentul European, moțiunea nu a strâns numărul de voturi. Din 398 de parlamentari prezenți au votat doar 138, mai exact 134 au votat pentru și 4 s-au abținut. S-au aruncat cuvinte în cadrul dezbaterii din plen, însă la finalul zilei nu este nimic nou pentru Guvernul României care are un istoric în legătură cu aceste tipuri de moțiuni.
Dar ce înseamnă mai exact o moțiune de cenzură?
Pentru a iniția o moțiune de cenzură este nevoie de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor. Camera Deputaților are în momentul de față 330 de deputați și Senatul are 134 de senatori, iar, ca exemplu, ultima moțiune a fost semnată de 131 de parlametari.
Moțiunea se comunică Guvernului la data depunerii. Ea este prezentată în ședința comună a celor două Camere, iar la 3 zile după prezentare moțiunea se dezbate. Pentru a fi adoptată o moțiune de cenzură are nevoie de votul majorității (50% +1). Rolul moțiunii de cenzură este de a oferi posibilitatea de a retrage încrederea acordată Guvernului.
Deci, Guvernul poate fi tras la răspundere dacă nu își îndeplinește atribuțiile, dar asemenea moțiuni sunt inițiate și dacă opoziția își dorește să preia puterea, mai ales în momentele de tensiune dintre parlamentari. E ca într-un joc de strategie, dacă moțiunea este depusă la momentul potrivit, Guvernul este demis și dacă este respinsă deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură.
Singura excepție este Art 114. din Constituția României unde se precizează că în cazul în care Guvernul își asumă răspunderea pe un proiect în fața Parlamentului se poate depune o moțiune de cenzură. Dacă ea este respinsă, legea propusă de Guvern intră în vigoare automat.
Ca exemplu pentru această excepție avem moțiunea de cenzură din 2020 „Guvernul Orban/PNL: privatizarea democraţiei româneşti!”. Aceasta a venit după ce Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege care prevedea revenirea la alegerea primarilor în două tururi, în loc de un tur cum era atunci. Moțiunea de cenzură a fost adoptată atunci cu 261 de voturi pentru și a rezultat în demiterea Guvernului Orban.
Am avut multe moțiuni până acum
Până în prezent, istoria României arată 46 de moțiuni de cenzură. În 1993 s-a votat o asemenea moțiune privind strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare. Cu toate acestea, Guvernul nu a fost deranjat de aceste moțiuni până în 2009.
„11 împotriva României” este prima moțiune de cenzură adoptată, cu 254 de voturi pentru, și care a demis Guvernul Emil Boc. Desigur, Președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, l-a desemnat tot pe Emil Boc să conducă guvernul interimar până la numirea unui nou cabinet. Remarcabil este că Emil Boc a fost vizat de 10 moțiuni de cenzură și deține, momentan, recordul între premieri.
Cele mai multe moțiuni de cenzură adoptate au fost în perioada 2016-2020, în 4 ani, Guvernul a avut de suferit de 3 ori.
În cazul Guvernului actual, 2 moțiuni au fost deja votate și respinse, ambele inițiate de partidele AUR, SOS RO și POT.
