CCR a respins legea pensiilor magistraților. Reforma Guvernului Bolojan, declarată neconstituțională

UPDATE 15:27 – Curtea Constituțională a României (CCR) a admis obiecția de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, potrivit surselor Observator.

Decizia înseamnă că legea pensiilor magistraților – una dintre cele mai sensibile reforme propuse de Guvernul Bolojan – nu va intra în vigoare în forma actuală.

UPDATE 14:15 – Două proiecte, amânate pentru luna noiembrie

CCR a amânat deja soluționarea a două proiecte aflate pe ordinea de zi.
Este vorba despre:

• Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, sesizată de președintele Nicușor Dan, care reclamă că textul ar extinde neconstituțional atribuțiile cultelor și ar încălca libertatea religioasă;
• Legea pentru completarea Legii nr.267/2008, care privește reglementarea lucrărilor de la Palatul Parlamentului și administrarea imobilului.

Ambele cauze au fost amânate pentru 12 noiembrie, potrivit Agerpres.

După două amânări, Curtea Constituțională a României (CCR) se va pronunța luni asupra legii care taie pensiile magistraților.
Potrivit noilor prevederi, pensiile de serviciu ar urma să fie egalate la 70% din ultimul salariu net, iar vârsta de pensionare ar crește etapizat la 65 de ani până în 2035.

Tot pe masa judecătorilor constituționali se află și pachetul de măsuri fiscale II, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Premierul Ilie Bolojan a sugerat anterior că ar putea demisiona dacă legea va fi declarată neconstituțională, însă președintele Nicuşor Dan i-a transmis că „nu este cazul unei astfel de decizii”, chiar și în ipoteza respingerii reformei.

O ședință decisivă pentru două legi-cheie

CCR are pe ordinea de zi cinci proiecte legislative, însă principalele așteptări publice sunt legate de reforma pensiilor magistraților și măsurile fiscale de redresare bugetară, ambele cu impact major asupra finanțelor publice și asupra jaloanelor din PNRR.

Ambele proiecte au fost amânate de două ori până acum, după ce completul de judecători a solicitat clarificări tehnice și juridice din partea Guvernului și a Consiliului Legislativ.

Legea, contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție

Actul normativ care modifică pensiile speciale a fost atacat la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care a decis în unanimitate să sesizeze Curtea pe 4 septembrie.
Magistrații instanței supreme au transmis că proiectul „încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale”, afectând principii fundamentale precum independența justiției, securitatea juridică și neretroactivitatea legii.

ICCJ a mai invocat faptul că Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) asupra formei finale a legii, iar modificările creează discriminări nejustificate între categoriile de personal din justiție.

Guvernul Bolojan, în așteptarea verdictului

Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu are în vedere o demisie imediată, dar a recunoscut că o decizie de neconstituționalitate ar putea ridica „probleme de legitimitate” pentru executiv.

„Dacă se va pune o astfel de problemă vreodată, voi anunța eu această situație, dar nu se pune o astfel de problemă în momentul de față”, a afirmat premierul, adăugând că este „optimist că actul normativ va intra în vigoare”.

Reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate. Nu este o poziționare împotriva magistraților, ci corectarea unei prevederi anormale – pensia egală cu salariul – pe care clasa politică a reglementat-o defectuos acum câțiva ani.

Toate partidele din coaliție și-au asumat…

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) October 20, 2025

Reacții din coaliție

Președintele Nicuşor Dan a declarat că nu consideră justificată o demisie a premierului în cazul unui verdict nefavorabil, subliniind că „dreptul nu este o știință exactă și pot exista interpretări diferite”.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a avut o poziție similară:

„Nu orice propunere a Guvernului trebuie să fie automat constituțională. Dacă ar fi așa, n-am mai avea Curte Constituțională.”

La rândul său, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că respingerea legii ar ridica o „problemă morală”, fiind vorba de „singura reformă profundă” care a încercat să reducă diferențele între categoriile privilegiate.