România, prezentă ca observator la reuniunea convocată de Trump
Ședința inaugurală a Consiliului pentru Pace are loc joi, la ora 15:40 (ora României), la Institutul pentru Pace din Washington, potrivit agendei oficiale a Administrației Prezidențiale.
România participă în calitate de observator, iar președintele Nicușor Dan a explicat că decizia a fost luată după mai multe runde de clarificări cu partea americană, având în vedere obligațiile internaționale deja asumate de București.
Din delegația română fac parte consilierul prezidențial pentru securitate națională Marius Lazurca, consilierul pentru politici economice Radu Burnete și consilierul de stat Vlad Ionescu.
Șeful statului a subliniat că România nu poate deveni membră a Consiliului, deoarece statutul organizației conține prevederi incompatibile cu angajamentele față de Uniunea Europeană, în special în domeniul sancțiunilor.
Gaza, tema centrală a primei reuniuni
Potrivit declarațiilor oficiale, prima întâlnire de lucru este dedicată exclusiv Gazei. Pe agendă se află un plan amplu de reconstrucție, precum și detalii despre o posibilă Forță Internațională de Stabilizare.
Administrația americană estimează că statele participante ar putea aloca până la 5 miliarde de dolari pentru eforturi umanitare și de reconstrucție. Națiunile Unite evaluează costul total al refacerii Gazei la aproximativ 70 de miliarde de dolari.
Planul promovat de Washington prevede, printre altele, dezarmarea Hamas, un armistițiu etapizat și instalarea unei structuri tehnocrate de guvernare temporară în teritoriile palestiniene.
Participare internațională limitată și reacții prudente
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a anunțat că peste 20 de țări participă la reuniune. Dintre cele aproximativ 60 invitate, doar 27 au acceptat până acum să devină membre ale Consiliului.
În Europa, Bulgaria, Ungaria, Albania și Kosovo s-au alăturat ca membri, în timp ce România, Italia, Grecia, Cipru și Uniunea Europeană participă doar ca observatori.
Mai multe state occidentale și-au exprimat rezervele privind structura Consiliului și posibila sa suprapunere cu rolul Organizația Națiunilor Unite.
Recent, Vatican a refuzat invitația, iar cardinalul Pietro Parolin a declarat că gestionarea crizelor globale ar trebui să rămână în coordonarea ONU.
Mize diplomatice pentru România
Nicușor Dan a declarat că prezența României la Washington are și rolul de a clarifica relația bilaterală cu Statele Unite, în contextul unor tensiuni apărute după anularea alegerilor.
Președintele a precizat că nu sunt programate întâlniri bilaterale oficiale, dar nu exclude discuții informale în marja reuniunii.
Participarea României este văzută de Administrația Prezidențială ca un gest pragmatic, menit să mențină deschis dialogul cu Washingtonul, fără asumarea unei agende politice sau juridice.
Critici și controverse
Inițiativa lui Donald Trump a fost criticată de mai multe organizații pentru drepturile omului, care avertizează asupra riscului ca noul Consiliu să concureze structurile ONU.
Trump a fost, de asemenea, contestat pentru includerea în Consiliu a unor lideri acuzați de crime de război, precum Benjamin Netanyahu și Vladimir Putin.
Criticii vorbesc despre o posibilă „agendă imperialistă”, în timp ce susținătorii văd Consiliul ca pe o alternativă rapidă de intervenție în crize globale.
