Plenul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis, joi, un aviz negativ pentru proiectul de lege al Guvernul României privind reforma pensiilor magistraţilor: o etapă consultativă, dar crucială pentru începutul procedurii de adoptare.
Reforma iniţiată de Executiv vizează reducerea cuantumului pensiei de serviciu la 55 % din media indemnizaţiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70 % din ultimul salariu net şi creşterea treptată a vârstei de pensionare pentru judecători şi procurori, până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziţie de 15 ani.
De ce refuză magistraţii
Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a criticat proiectul de lege care urcă vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani și recalcularea pensiilor, avertizând că legea creează inechități între generații și afectează percepția asupra calității justiției.
„Ar trebui să vă întrebați dacă vreți să fiți judecat de un judecător de 65 de ani”, subliniind că magistrații refuză reforma nu doar pentru pensii, ci și pentru a proteja echitatea și independența sistemului judiciar.
Procurorii de la nivel central şi mai multe tribunale/curţi de apel şi-au exprimat punctul de vedere negativ şi au cerut CSM să respingă proiectul. Motivaţia invocată: reducerea drepturilor dobândite, vulnerabilitatea funcţiei judiciare şi riscul afectării independenţei sistemului.
După votul CSM, liderii magistraţilor au avertizat că reforma este “inacceptabilă” şi au refuzat să accepte scăderile, ceea ce a blocat practic demersul de schimbare.
România riscă să piardă banii din PNRR
De adoptarea reformei depinde şi un jalon financiar al Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): dacă legea nu este adoptată până la termenul-limită (28 noiembrie), ţara riscă să piardă aproximativ 231 de milioane de euro.
Guvernul susţine că există o şansă de “plan B” — negociere cu instituţiile europene, dar admite că situaţia este “extrem de complicată”.
Ce urmează
Executivul are în vedere convocarea unei şedinţe de Guvern pentru adoptarea proiectului prin procedura de angajare a răspunderii, ignorând avizul negativ al CSM. Dacă legea va trece în Parlament, cu sau fără modificări, există riscul ca noua variantă să fie contestată la Curtea Constituţională a României, ceea ce ar putea prelungi impasul
