Decizie cu 6–3 la Curtea Constituțională
Judecătorii Curții Constituționale au respins sesizarea Înaltei Curți și au declarat constituțională legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei de serviciu. Votul a fost de 6 la 3, după nu mai puțin de cinci amânări succesive.
Au votat pentru constituționalitate: Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc.
Împotrivă s-au pronunțat Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga.
Proiectul merge acum la Nicușor Dan, care îl poate promulga sau retrimite Parlamentului.
Reacția Guvernului
Premierul Ilie Bolojan a salutat decizia CCR, afirmând că reforma este necesară pentru echilibrarea sistemului și pentru eliminarea privilegiilor.
Legea fusese contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, care susținea că actul normativ afectează independența justiției și discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii speciale.
Ce prevede concret noua lege
Vârsta de pensionare
Intră într-o perioadă de tranziție de 15 ani:
- în 2026, magistrații se pot pensiona de la 49 de ani
- apoi, vârsta crește cu un an, anual, până în 2042
- ținta finală: 65 de ani
Cum se calculează pensia
- pensia va fi de 55% din media indemnizațiilor brute pe ultimele 60 de luni
- plafon maxim: 70% din ultimul salariu net
- în prezent, nivelul era de 80% din ultimul salariu brut
Pensionarea anticipată rămâne posibilă cu 35 de ani vechime, dar cu penalizare de 2% pe an până la atingerea vârstei standard.
De ce a întârziat intrarea în vigoare
Inițial, legea trebuia să se aplice de la 1 ianuarie 2025. Din cauza amânărilor CCR, acest termen nu mai este valabil. După promulgare, va fi necesară ajustarea datei de aplicare, urmată de publicarea în Monitorul Oficial.
Ultima amânare a venit după ce ICCJ a cerut trimiterea proiectului la Curtea de Justiție a UE — solicitare respinsă ulterior.
O reformă reluată după un eșec anterior
Guvernul și-a asumat răspunderea pe această lege pentru a doua oară, după ce prima variantă fusese respinsă în octombrie, pe motiv că nu fusese solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Diferența majoră față de forma inițială: perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani.
